Perioada postpartum este una dintre cele mai intense etape din viața unei femei – o combinație de bucurie, oboseală, responsabilitate nouă și schimbări hormonale profunde. Deși venirea pe lume a unui copil este, în mod firesc, un motiv de împlinire, multe proaspete mămici trec printr-o stare emoțională fragilă, cunoscută sub numele de baby blues. Pentru a înțelege mai bine de ce apare această stare, cum se diferențiază de depresia postpartum și ce poate ajuta o mamă să traverseze mai ușor această perioadă, am stat de vorbă cu dr. Elena Andreea Vlad, medic specialist obstetrică-ginecologie, care ne oferă explicații clare, practice și pline de empatie despre această etapă atât de frecventă, dar încă puțin discutată.
Ce înseamnă baby blues și cum se diferențiază de depresia postpartum?
Baby blues reprezintă o stare emoțională tranzitorie, destul de frecventă în rândul proaspetelor mame, care apare, de obicei, în primele zile până la două săptămâni după naștere și se manifestă, în principal, prin schimbări de dispoziție, iritabilitate, plâns spontan, anxietate, dificultăți de concentrare. Cauza este reprezentată de fluctuațiile hormonale bruște, în special scăderea nivelurilor de estrogen și progesteron, combinate cu oboseala fizică, stresul adaptării la rolul de mamă și lipsa somnului.
Depresia postpartum este o afecțiune psihiatrică severă și implică simptome mai intense, care pot merge până la gânduri de autovătămare sau vătămare a copilului. Elementul cheie de diferențiere sunt durata și severitatea simptomelor. Dacă simptomele persistă peste două săptămâni sau interferează semnificativ cu funcționarea zilnică, este probabil vorba despre depresie postpartum.
Care sunt cele mai comune simptome emoționale ale baby blues? Pot apărea și manifestări fizice asociate?
Cele mai comune simptome sunt reprezentate de schimbările bruște de dispoziție, plâns spontan, fără un motiv aparent, iritabilitate, anxietate ușoară, sentimente de vulnerabilitate sau tristețe temporară. Unele mame ne raportează o stare de copleșire legată de noile responsabilități parentale.
Pe lângă manifestările emoționale, baby blues poate fi asociat și cu simptome fizice, printre care se numără oboseala intensă, datorată lipsei de somn și efortului fizic al nașterii, tulburări de apetit, fie scăderea, fie creșterea poftei de mâncare, dureri de cap sau disconfort fizic general. Aceste manifestări fizice tind să fie, totuși, ușoare și dispar odată cu ameliorarea stării emoționale.
Cât de frecvent apare baby blues în rândul proaspetelor mame?
Este o afecțiune extrem de frecventă, afectând între 50 și 80% din proaspetele mame, însă prevalența variază în funcție de contextul cultural, suportul social disponibil și condițiile individuale ale mamei. El este considerat aproape o reacție universală la schimbările hormonale, fizice și emoționale din perioada imediat postpartum.
În cât timp dispar simptomele baby blues?
Simptomele baby blues dispar, de regulă, în decurs de una până la două săptămâni după naștere, însă durata exactă poate varia în funcție de nivelul de stres, de calitatea somnului sau sprijinul social primit. Ca medic ginecolog, recomand monitorizarea atentă a simptomelor. În cazul în care persistă peste două săptămâni, devin mai intense, trebuie să evaluăm posibilitatea unei depresii postpartum și să intervenim corespunzător.
Ce recomandări simple poate urma o mamă pentru a gestiona baby blues acasă?
În primul rând, o odihnă adecvată. Recomand mamelor să încerce să doarmă sau să se odihnească atunci când bebelușul doarme, chiar dacă pe perioade scurte. Ar fi util să delege responsabilitățile casnice către parteneri sau familie. Apoi, suport emoțional: discuțiile deschise cu partenerul, familia, prietenii apropiați pot reduce sentimentul de izolare. Este important ca mama să-și exprime emoțiile fără teama de a fi judecată.
Apoi, bineînțeles, alimentația sănătoasă și hidratarea susțin atât recuperarea fizică, cât pot și influența pozitiv starea emoțională. Activitatea fizică ușoară, dacă starea fizică o permite – plimbări scurte în aer liber, exerciții ușoare, stretchingul –pot să îmbunătățească dispoziția prin stimularea de endorfine.
De asemenea, limitarea presiunii și acceptarea emoțiilor. Este important ca mama să știe că baby blues este o reacție normală și temporară. Astfel, încurajez mamele să nu se auto-pedepsească pentru sentimentele de tristețe sau copleșire și să accepte că este în regulă să ceară ajutor.
Există măsuri preventive care pot fi luate înainte sau imediat după naștere?
Da, există anumite strategii care se concentrează pe pregătirea emoțională, fizică și socială a viitoarei mame și care pot promova o tranziție mai ușoară în perioada postpartum. Înainte de naștere, în primul rând, educația și informarea, atât despre nașterea în sine, cât și despre fluctuațiile hormonale, schimbările emoționale post-partum, care pot ajuta mama să înțeleagă ce este Baby Blues și să recunoască simptomele ca fiind normale.
În al doilea rând, discuția din timp cu partenerul, familia prietenii despre sprijinul necesar după naștere, eventual stabilirea unui plan pentru ajutor practic, gătit, curățenie, etc.
Dacă mama are un istoric de anxietate sau depresie, discuția cu un psihiatru sau un psiholog poate ajuta la dezvoltarea unor strategii de coping. De exemplu: tehnici de relaxare, precum meditația, pot fi învățate din timp și utilizate ulterior. Apoi, discuția cu medicul ginecolog despre ce implică recuperarea postpartum și stabilirea unor așteptări realiste pot preveni sentimentul de copleșire.
Apoi, după naștere, în primul rând contactul precoce cu bebelușul, piele pe piele și alăptarea, dacă este posibilă și este dorită, pot stimula eliberarea de oxitocină, care poate reduce stresul și stabiliza dispoziția. După aceea, evident, prioritizarea odihnei, comunicarea deschisă cu echipa medicală –ginecolog, neonatolog, medicii de familie. Recomand să discute orice semn de disconfort emoțional, evitarea izolării sociale, bineînțeles, și stabilirea unor așteptări realiste. Trebuie să accepte că nu trebuie să fie perfecte și că este normal să simtă o gamă largă de emoții.
Ce greșeli fac cel mai des apropiații atunci când încearcă să „ajute”?
În primul rând, minimizarea sau ignorarea emoțiilor mamei. Remarci precum „toate mamele trec prin asta” pot face mama să se simtă neînțeleasă sau invalidată. Apoi este oferirea sfaturilor nesolicitate, care pot să pună presiune pe mamă, mai ales dacă se simte deja nesigură, presupunerea că mama poate gestiona totul singură. De asemenea, invadarea spațiului personal cu vizite lungi sau neanunțate și focalizarea exclusivă pe bebeluși pot face mama să se simtă neglijată sau invizibilă.
Baby blues nu este un semn de slăbiciune și nici o problemă care „trebuie ascunsă”, ci o reacție naturală la un moment de transformare profundă. Majoritatea mamelor trec prin această etapă și, cu odihnă, susținere emoțională și înțelegere din partea familiei, simptomele dispar de la sine în câteva zile. Este important însă ca mama să se observe pe sine, iar dacă starea persistă sau se accentuează, să discute deschis cu un medic. Sprijinul corect, oferit la timp, poate face diferența dintre o recuperare lină și una încărcată de dificultăți.