Fibrele și alimentele fermentate susțin microbiomul intestinal, contribuind la o sănătate și o stare de spirit mai bune. Cum poți integra acești nutrienți în mesele tale? Poate acest lucru să îți îmbunătățească sănătatea generală, pe lângă sănătatea intestinală?
Microbiomul intestinal este alcătuit din bacterii, virusuri, ciuperci și alți microbi care trăiesc în colon (intestinul gros). Alimentația, aerul pe care îl respiri, locul în care trăiești și mulți alți factori influențează compoziția microbiomului intestinal. Unii experți îl consideră un organ ascuns, deoarece joacă un rol în numeroase funcții importante ale organismului — de exemplu, susține buna funcționare a sistemului imunitar, reduce inflamația cronică, menține sănătatea celulelor intestinale și furnizează câțiva micronutrienți esențiali care pot lipsi dintr-o dietă obișnuită.
Intestinul comunică cu creierul prin căile axei intestin-creier. Schimbările din microbiomul intestinal au fost asociate cu tulburări de dispoziție și de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea. Totuși, nu este încă clar dacă aceste schimbări cauzează direct aceste probleme.
O dietă sănătoasă, săracă în alimente procesate, este esențială pentru un microbiom intestinal sănătos. Iar dovezile tot mai numeroase sugerează că fibrele și alimentele fermentate pot juca un rol important în acest sens.
Care este rolul fibrelor
Principalul rol al fibrelor este să faciliteze digestia, prin înmuierea și creșterea volumului scaunului, ajutându-l să treacă rapid prin intestine.
Însă fibrele au și alte beneficii pentru microbiom și sănătatea generală. O dietă bogată în fibre ajută la menținerea greutății corporale sub control și scade nivelul de colesterol LDL („rău”). Cercetările au arătat că un consum adecvat de fibre reduce riscul de bolilor de inimă sau diabetului de tip 2.
Există două tipuri de fibre:
Totuși, cercetările recente sugerează că oamenii ar trebui să se concentreze mai mult pe cantitatea totală de fibre, decât pe tipul lor.
Dacă vrei să adaugi mai multe alimente bogate în fibre în dietă, fă tranziția treptat și bea suficientă apă. Sistemul digestiv trebuie să se adapteze treptat pentru a evita gaze, balonare, diaree sau crampe abdominale cauzate de un aport prea mare de fibre deodată. Corpul se va adapta treptat după aproximativ o săptămână.
De câte fibre ai nevoie?
Formula recomandată este de 14 grame de fibre pentru fiecare 1.000 de calorii consumate. Necesarul tău caloric poate varia în funcție de nivelul de activitate fizică.
Fructele, legumele, leguminoasele, nucile, semințele și cerealele integrale sunt toate surse excelente de fibre.
Ce trebuie să știi despre alimentele fermentate
Alimentele fermentate conțin atât prebiotice — ingrediente care creează schimbări benefice în microbiom —, cât și probiotice, adică bacterii vii benefice. Ambele ajută la menținerea unui microbiom intestinal sănătos.
Pe lângă susținerea digestiei și absorbția nutrienților esențiali, un intestin sănătos sprijină sistemul imunitar în combaterea infecțiilor și în reducerea inflamației. Unele cercetări sugerează că anumite probiotice pot ameliora simptomele unor afecțiuni intestinale precum boala inflamatorie intestinală sau sindromul de intestin iritabil.
Multe alimente fermentate trec prin procesul de fermentație lactică, în care bacteriile naturale se hrănesc cu zaharurile și amidonul din aliment, producând acid lactic. Acest proces nu doar că elimină zaharurile simple, dar generează și bacterii benefice precum Lactobacillus sau Bifidobacterium.
Cantitatea și tipurile exacte de bacterii din alimentele fermentate variază în funcție de modul în care sunt preparate. În plus, aceste alimente pot conține și alți nutrienți valoroși, cum ar fi enzime, vitamine B și acizi grași omega-3.
Poți consuma alimente precum iaurt, kimchi, kombucha, murături sau opta pentru suplimente alimentare care îți oferă aportul necesar de bacterii lactice pentru sănătatea florei intestinale.
Sursa: Harvard Health Publishing