În ultimii ani, afecțiunile inflamatorii ale pielii au devenit tot mai frecvente, afectând atât copiii, cât și adulții, iar dermatita seboreică și dermatita atopică se numără printre cele mai întâlnite și, adesea, confundate diagnostice dermatologice. De la mâncărime, roșeață și descuamare, până la impactul asupra calității vieții și a încrederii în sine, aceste afecțiuni pot deveni extrem de supărătoare dacă nu sunt înțelese și tratate corect.
Pentru a clarifica diferențele dintre ele, cauzele, factorii declanșatori și cele mai frecvente greșeli pe care le fac pacienții în îngrijirea pielii și a scalpului, am stat de vorbă cu dr. Alin Nicolescu, medic primar dermatologie.
Ce sunt dermatita seboreică și dermatita atopică și prin ce se diferențiază ele?
Este o întrebare grea. Se diferențiază prin multe și sunt două afecțiuni total diferite.
Dermatita seboreică, în primul rând, poate să apară de la naștere. Dermatita atopică apare după două luni, cel mai devreme. Dermatita seboreică înseamnă inflamație și, mai degrabă, este foarte mult confundată cu seboreea, cu tenul gras. Nu este neapărat ten gras. Este un anumit tip de inflamație. Dermatita atopică este alt tip de inflamație, de tip 2. Este o afecțiune confundată des cu eczeme sau alte boli. Deci sunt afecțiuni total diferite.
Desigur că, uneori, pot coexista, deși dermatita atopică presupune genetic un defect al pielii. Sunt mai puține grăsimi în piele, mai puține substanțe, cum ar fi filagrină, involucrină și altele. Și atunci de sigur că există un alt mecanism.
Deci sunt două afecțiuni diferite. Ambele extrem de păcătoase, sâcâitoare. La un moment dat, ambele au simptomatologie comună, gen prurit, scuame, eritem și așa mai departe.
Care sunt principalele cauze și factori declanșatori pentru fiecare dintre ele?
Categoric, da. Sunt mai evidente la dermatita atopică, pentru că discutăm despre anumiți alergeni din exterior, care pot să fie de orice cauză.
Aș vrea să fac o precizare: dermatita atopică nu este alergie. Chiar dacă discutăm despre alergeni, este un lucru extrem de important, pentru că, în funcție de aceasta, merge și managementul pielii.
În dermatita seboreică sunt alți factori triggeri, de genul stresului, în special focare de infecție, care pot să declanșeze și altele de genul acesta.
Există o componentă genetică în dermatita atopică sau seboreică?
Mai degrabă în dermatita atopică, da. După cum am spus, există un defect genetic de filagrină, involucrină. Sunt niște elemente extrem de importante în structura pielii.
Este un defect genetic și o cantitate mai mică de acest strat de ceramide. Asta are ca o consecință o piele foarte uscată. O piele foarte uscată înseamnă o piele cu microfisuri. Prin acele microfisuri, orice factor agresor poate pătrunde să declanșeze un puseu.
Care sunt cele mai frecvente zone afectate?
Așa cum îi spune și denumirea, dermatita seboreică este oarecum legată și de glanda sebacee și de această unitate pilosebacee despre care discutăm.
Deci, cel mai frecvent, dermatita seboreică apare pe zonele cu fir de păr, pe zona frunții, a scalpului, în T-ul feței și pe aripile nazale. Poate apărea pe toracele anterioar și, uneori, chiar și pe toracele posterior.
Cum putem diferenția dermatita seboreică de mătreața obișnuită sau de psoriazis?
Da, există aceste metode, pentru că o mătreață obișnuită are o scuamă cu anumite caracteristici, iar psoriazisul are scuame cu alte caracteristici.
Psoriazisul are alte zone de erecție; poate apărea pe coate, pe genunchi, unde nu discutăm despre dermatita seboreică. Există și o formă, o afecțiune de graniță, recunoscută de către unii medici și nerecunoscută de către alții, denumită sebopsoriazis, și se referă mai ales la forma dermatitei seboreice a scalpului, care, uneori, este la granița dintre psoriazisul scalpului sau dermatita seboreică.
Există greșeli frecvente pe care pacienții le fac în îngrijirea scalpului sau a tenului afectat?
O greșeală frecventă este alegerea șamponului și a produselor de întreținere, pentru că trebuie să alegi ceva adecvat tipului tău de scalp și tipului tău de păr.
O altă greșeală este spălatul prea des, frecvența cu care te speli pe cap. Foarte multă lume are senzația că, dacă se spală cu un șampon agresiv zilnic, lucrurile vor merge mai bine. De fapt, lucrurile vor merge mai rău, pentru că organismul va reacționa. Un păr foarte gras, dacă te speli frecvent cu un șampon împotriva părului gras, se va usca foarte mult scalpul și atunci organismul, ce va face? Îl va îngrășa compensator. Vei avea un efect paradoxal: ai păr gras, te speli cu un șampon pentru păr gras și vei avea părul și mai gras. Deci asta este o altă greșeală.
Bineînțeles, greșeala este că încearcă să utilizeze aceste produse după ureche. Aceste produse trebuie utilizate la recomandarea medicului specialist, pentru că el știe tipul de păr, tipul de scalp, cât de uscat este sau cât de puțin uscat și poate recomanda frecvența cu care să te speli.
Cum ar trebui să arate rutina zilnică de îngrijire pentru un pacient cu dermatită atopică?
Pentru dermatita atopică, în primul rând, ar trebui să aibă pielea hidratată. Pentru aceasta, trebuie să folosească niște creme speciale, niște produse speciale, la indicația medicului dermatolog, pentru că, de exemplu, există o mare diferență între creme hidratante și creme emoliente.
Crema hidratantă este pentru o piele uscată, consecința a unei expuneri mai mari la soare, a utilizării unor tratamente care ți-au uscat pielea. Pe când, crema emolientă se folosește, cum este cazul dermatitei atopice, atunci când există o piele patologică. De ce? Pielea hidratantă încearcă să scoată apa pe care încă o mai ai și să-ți hidrateze, pe când emolientul vine cu niște substanțe, adaugă și, practic îți reface pielea, îți reface funcția de barieră.
Deci aici este rolul medicului dermatolog și este ceea ce trebuie să facă pacientul: să se ducă la medic.
Corticosteroizii topici sunt periculoși? Ce ar trebui să știe pacienții despre ei?
Dermatita atopică este o afecțiune pe care, în general, o duci toată viața.
Poate avea debut în prima copilărie sau în adolescență; există inclusiv debuturi tardive la dermatita atopică și este o boală pe care o duci toată viața. Ea se manifestă prin perioade în care ai pusee, puseu de boală și perioade, să spunem, de aparentă acalmie. Chiar și în acea aparentă acalmie, pielea are inflamație, uneori inflamație subclinică.
Revenind la corticosteroizi, în formele de puseu pot fi folosiți, dar pentru o perioadă foarte scurtă de timp. Trebuie să ai grijă ce tip de corticosteroizi utilizezi, pe care îi indici în funcție de tipul de piele. O piele mai subțire, în funcție de regiunea anatomică: pielea pe palme și pe picioare este mai groasă, pe pleoape este mai subțire.
În funcție de pliuri, în pliuri dai un dermatocorticoid slab și foarte scurt ca timp. Adică avem multe caracteristici.
Categoric, dermatocorticoizii se folosesc în criza de dermatită atopică, dar nu în managementul dermatitei atopice. În criză, acest dermatocorticoid se folosește 3–7 zile, maximum două săptămâni, după care el se oprește. În schimb, este absolut nevoie de celelalte produse, produsele emoliente și alte produse pe care să le utilizăm.