Sângerarea în scaun este unul dintre acele simptome despre care puțini pacienți vorbesc deschis. De multe ori din jenă, alteori din teama că ar putea fi vorba de ceva grav. Realitatea este că, deși hemoroizii rămân cea mai frecventă cauză, sângerarea rectală poate ascunde și alte afecțiuni, de la o simplă fisură anală până la boli inflamatorii intestinale sau, mai rar, cancer colorectal. De aceea, un consult proctologic la timp face diferența.
Am stat de vorbă cu Dr. Cristina Abagiu, medic specialist chirurgie generală, despre simptomele care nu trebuie ignorate, despre diferența dintre tratamentul conservator și cel chirurgical, despre ce presupune, de fapt, o operație de hemoroizi și despre pașii de recuperare pe care fiecare pacient ar trebui să-i cunoască.
Care sunt simptomele care ar trebui să determine pacientul să solicite un consult medical?
Pacientul ar trebui să se programeze pentru un consult proctologic, cum îi spunem noi, în momentul în care apar sângerările în scaun. Dar pacienții ne spun: „Bun, am avut sângerare și în scaun, dar am avut și pe hârtia igienică.” Atunci, da, este un semn de alarmă: durerile din regiunea anală sau rectală, tranzitul intestinal care nu mai este de aspect normal.
Sângerarea este întotdeauna provocată de hemoroizi sau poate ascunde și alte afecțiuni?
Nu, din păcate, ar fi atât de frumos și atât de simplu ca această sângerare să apară doar de la hemoroizi. Dar, din păcate, în spatele unui pachet hemoroidal se poate ascunde o fisură anală sau alte probleme mult mai complexe, cum ar fi polipii colonici, bolile inflamatorii intestinale sau cancerul colorectal.
În ce situații hemoroizii pot fi tratați prin schimbarea stilului de viață și tratament medicamentos?
Eu, cu soțul meu, mergem foarte, foarte mult pe tratamentul conservator și-i explicăm pacientului că noi ne dăm toată silința, suntem alături de el, dar și el trebuie să ne asculte și să respecte ceea ce recomandăm. Mergem foarte mult pe un tratament conservator, pe venotonic și pe un unguent. Mai mergem, în unele cazuri care sunt mai complexe, pe magistralele noastre și tot timpul îi explicăm pacientului că este foarte importantă alimentația: să conțină fibre, fructe proaspete, legume, legumele care îi priesc. Avem pacienți care ne spun: „Păi, dar eu nu pot să mănânc castraveți.” Nu este nicio problemă, vă alegeți. Hidratarea este foarte importantă.
Când devine necesară o procedură sau o intervenție chirurgicală?
Intervenția chirurgicală este recomandată de către noi atunci când pacientul ajunge în stadiul 3-4 al hemoroizilor; pentru că sunt patru grade de severitate. Atunci indicăm intervenția. Și atunci când tratamentul conservator nu dă rezultatele care ne-ar interesa.
Ce tipuri de intervenții pentru hemoroizi sunt disponibile în prezent și cum se alege metoda potrivită pentru fiecare pacient?
Tot timpul, când pacientul vine la cabinet, tot timpul vom lua decizia împreună. Noi îi spunem exact în ce constă diagnosticul lui. Este foarte important ca pacientul să înțeleagă diagnosticul, pașii care urmează, ce putem noi face ca și chirurgi generaliști, și după aceea alegem metoda cea mai bună pentru fiecare pacient în parte. Avem metode minim invazive, cum ar fi banding-ul, adică inelele elastice, ligaturarea. Celelalte, clasice, care-s cu recuperare postoperatorie un pic mai cu dureri, mai persistentă, mai lentă.
Cât de dureroasă este recuperarea după o intervenție pentru hemoroizi și cât durează, în general?
Cam în jur de 5-7 zile la cea clasică, deoarece durerea este persistentă. Noi niciodată nu mințim pacientul. Tot timpul îi spunem adevărul, ca să aleagă varianta cea mai potrivită. Avem un pacient care a venit și ne-a spus: „Nu doresc ligaturare, eu doresc clasic, ca să știu o una și bună.” Ok, și atunci am expus toate avantajele și dezavantajele.
Ce recomandări trebuie să respecte pacientul după intervenție în ceea ce privește alimentația, hidratarea, igiena și activitatea fizică?
Trebuie să ia în calcul toate recomandările! Adică hidratarea este foarte importantă. Noi, când spunem hidratare de 2 litri pe zi, tot timpul îi explicăm pacientului: nu neapărat apă; supe, ciorbe, fresh-uri, ceaiuri. Să țină cont să evite prăjelile, condimentele iuți. Acestea nu ne ajută absolut deloc, sunt dușmanul nostru. O alimentație mai bogată în fibre, legume proaspete.
De ce este important controlul periodic după intervenție, chiar dacă pacientul nu mai are simptome?
Foarte, foarte important! Chiar aș transmite acum un mesaj pacienților noștri: este foarte important să vină la control postoperator sau chiar și la controlul pe care îl recomandăm noi la tratamentul conservator, când mergem 30 de zile cu tratamentul, și să revină la control, la reevaluare proctologică, ca să vedem în ce stadiu s-a ajuns. Poate a regresat sau poate este mai rău. Pacientul trebuie să înțeleagă că există o colaborare reciprocă. Noi dăm tot ce putem, dar trebuie să vină ceva și din partea dânsului.
Cât de des ar trebui efectuate controalele și cum se stabilește programul de monitorizare?
După o intervenție, ar trebui ca un control postoperator să fie la o săptămână; la 7 zile postoperator. După aceea, la o lună, la 3-5 luni. La tratamentul conservator, din lună în lună. Dar, repet, noi explicăm tot timpul pacientului că poate să ne scrie, să ne sune în orice zi, la orice oră, și să ne spună dacă s-au complicat lucrurile sau chiar dacă este bine.