0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
23 iulie 2026 (acum 2 luni)
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Cancerul de col uterin este, poate surprinzător pentru mulți, una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite aproape în totalitate. Și totuși, România continuă să se numere printre țările cu cele mai ridicate rate de mortalitate cauzate de această boală în Europa. Motivul nu ține de lipsa soluțiilor medicale, ci de lipsa de informare și de screening-ul regulat.
Am stat de vorbă cu dr. Andreea Vochin, medic specialist obstetrică-ginecologie, pentru a înțelege ce înseamnă, de fapt, prevenția corectă: de la rolul virusului HPV și al vaccinării, până la diferența dintre testul Babeș-Papanicolau și tipajul HPV, vârsta optimă pentru începerea screening-ului și cele mai frecvente greșeli sau mituri pe care le întâlnește la pacientele sale.
Ce este cancerul de col uterin și cât de frecvent este în România?
Cancerul de col uterin este o boală care afectează colul uterin, ce reprezintă porțiunea inferioară a uterului. Este o boală care apare din cauza virusului HPV. Acesta este principalul factor de risc, virusul papiloma uman. Însă, ce trebuie să știm este faptul că este o boală care poate fi prevenită prin testare HPV și citologie Babeș-Papanicolau. Însă, din păcate, România se află pe locurile fruntașe în ceea ce privește mortalitatea datorată cancerului de col uterin, prin lipsa de informare și screening regulat.
Care sunt analizele pe care orice femeie trebuie să le facă pentru a preveni cancerul de col?
În primul rând, pentru a face o prevenție corectă este nevoie de vaccinare împotriva virusului HPV. Controalele ginecologice regulate care includ testare HPV, care văd dacă virusul este prezent, mai ales tulpinile cu risc înalt cancerigen și, totodată, și citologia Babeș-Papanicolau care vede modificările celulare de la nivelul colului uterin. Screening-ul corect face diferența.
Există factori care cresc riscul de cancer de col uterin, în afară de HPV?
Așa cum studiile arată, principalul factor de risc al apariției cancerului de col uterin îl reprezintă virusul papiloma uman. Însă, da, joacă un rol important și fumatul, debutul vieții sexuale precoce, numărul partenerilor sexuali. Alimentația joacă și ea un rol, însă stresul și alimentația nu sunt factori direcți de apariția cancerului de col uterin. Cu toții știm: o alimentație sănătoasă, evitarea fumatului și screening-ul corect duc la o sănătate de fier.
Care sunt principalele metode de prevenție pentru cancerul de col uterin?
Prima este vaccinarea împotriva virusului HPV, control ginecologic regulat cu efectuarea tipajului HPV și a citologiei Babeș-Papanicolau. Renunțarea la fumat, un stil de viață sănătos și aici includ și o viață sexuală adaptată și corectă. Ceea ce face diferența este faptul că, având un screening corect, depistarea leziunilor precanceroase, dacă sunt depistate la timp, pot fi tratate fără alte repercusiuni.
Ce rol are vaccinarea HPV și cui i se adresează?
Vaccinarea este principalul rol împotriva virusului HPV. Ce trebuie să știm cu toții este că se adresează atât fetelor, femeilor, cât și băieților și bărbaților. Este extrem de important să înțelegem că vaccinarea împotriva virusului HPV ne ajută atât împotriva cancerului de col uterin, cât și a altor cancere genitale. Este extrem de important, așa cum vă spuneam, să înțelegem că da, cu cât facem vaccinarea înainte de debutul vieții sexuale, atât pentru fete, cât și pentru băieți între 9 și 14 ani, cu atât avem o rezoluție maximă. Însă da, se adresează și femeilor și bărbaților și, așa cum studiile arată, este principalul factor de prevenție împotriva virusului HPV și a apariției cancerului de col uterin.
Dacă o femeie este vaccinată, mai are nevoie de screening?
Da, pentru că virusul și vaccinul împotriva virusului HPV ne asigură protecție pentru tulpinile înalt oncogene, cele mai înalt oncogene, însă nu pentru toate. Și atunci este extrem de important ca și pacienta vaccinată să fie evaluată corect din punct de vedere ginecologic, cu tipaj HPV și citologie Babeș-Papanicolau, la indicația medicului conform ghidurilor în funcție de vârstă. Pe scurt, ce aș putea să vă spun este faptul că prevenție plus screening este soluția modernă și sigură.
Ce înseamnă screeningul pentru cancerul de col uterin?
Concret, screening-ul pentru cancerul de col uterin înseamnă tipaj HPV pentru că a devenit primul conform ghidurilor, în care vedem tulpinile virusului HPV cu risc înalt cancerigen, citologie Babeș-Papanicolau, care vede modificările celulare de la nivelul colului uterin. Este extrem de important să depistăm timpuriu leziunile precanceroase pentru a putea fi tratate complet. Uneori, atunci când ne apar modificări atât la nivelul tipajului HPV sau citologiei Babeș-Papanicolau, parte de screening face și colposcopia, evaluarea colului uterin cu ajutorul colposcopului.
Ce metode de screening există azi și care sunt cele mai folosite?
Principala la momentul acesta este tipajul HPV, adică testarea pentru a vedea dacă sunt tulpini ale virusului papiloma uman prezente. Într-adevăr, în România atât timp și nu doar în România, cât în întreaga lume s-a folosit foarte mult citologia Babeș-Papanicolau, însă, așa cum vă spuneam, este extrem de important să înțelegem că citologia Babeș-Papanicolau vede doar modificările pe care virusul HPV le produce. Pe noi ne interesează să depistăm la timp prezența acestui virus. Cotestarea este principalul factor de screening, adică tipaj HPV însoțită de citologie Babeș-Papanicolau pentru o acuratețe mare.
Care este diferența dintre testul Babeș Papanicolau și testarea HPV?
Testul Babeș-Papanicolau se uită la celule și vede dacă au apărut modificări a celulelor la nivelul colului uterin. În timp ce tipajul HPV se uită la virus, dacă tulpinile și mai ales cele care ne interesează, cu risc înalt, sunt prezente sau nu. Este extrem de important să înțelegem faptul că citologia Babeș-Papanicolau caută efectul, adică modificările celulare, în timp ce tipajul HPV caută cauza, virusul HPV. Un screening complet face diferența pentru că așa putem depista dacă au apărut leziuni precanceroase sau nu. Și așa stabilim și conduita terapeutică.
De la ce vârstă ar trebui să înceapă screeningul și care este frecvența corectă a testării?
Screening-ul ar trebui să înceapă cu vârsta de 21 de ani, însă tot studiile ne arată că, odată cu începutul vieții sexuale, la 3 ani, ar trebui început screening-ul complet. Este extrem de important să evaluăm pacienta în funcție și nu totul funcționează ca o carte. Și atunci este extrem de important ca pacienta cu vârsta cuprinsă între 21-35 de ani să aibă screening corect măcar o dată la 3 ani. Însă sunt și situații speciale când pe o imunitate scăzută, pe leziuni, pe rezultate anormale, lucrurile de control se schimbă în funcție de necesitatea fiecărei paciente în parte. Însă, da, ar trebui văzută pacienta începând cu vârsta de 21 de ani până la 65 de ani. Secvențialitatea recoltării sau efectuării screening-ului depinde de patologia asociată fiecărei paciente în parte și, totodată, de situațiile speciale cu care ne confruntăm pentru fiecare pacientă. Este extrem de important să înțelegem că, da, dacă până acum recomandam citologie Babeș-Papanicolau și doar atunci când apăreau modificări sau vedeam o leziune la nivelul colului uterin ceream tipaj HPV, tipajul HPV la momentul acesta este principala armă și primul care se recoltează conform ghidurilor de specialitate.
Care e cea mai frecventă greșeală pe care o vedeți la paciente în legătură cu screeningul?
Cea mai frecventă greșeală este lipsa screening-ului regulat. Multe paciente fie că nu fac deloc testele, fie le fac doar atunci când apar simptome. Lucru care este total greșit. O altă greșeală majoră este interpretarea greșită a rezultatului normal, ceea ce face pacienta: „Am făcut screening-ul, totul este corect, nu mai am de ce să-mi fac griji”, aceasta fiind o mare problemă. De asemenea, unele paciente nu respectă frecvența controalelor ginecologice. Își opresc screening-ul imediat după vaccinarea împotriva virusului HPV, care nu trebuie oprit, ci trebuie continuat, sau evită efectiv controalele de rutină, totul prin lipsă de informare. Pe scurt, problema principală nu este testarea în sine, ci neefectuarea la timp și regulat.
De ce nu trebuie să aștepți simptomele în cancerul de col?
Este periculoasă, deoarece cancerul de col este o boală care evoluează în timp, foarte mult timp, fără o simptomatologie. În momentul în care durerea, sângerarea apar, deja putem vorbi despre un stadiu al bolii avansat. Este extrem de important să înțelegem faptul că leziunile precanceroase și ele pot fi acolo mult timp prezente până să dea simptome. Însă screening-ul și prevenția le depistează la timp și putem vorbi uneori chiar de depistarea unui neoplasm, dar într-un stadiu incipient, când situația și conduita terapeutică și vindecarea sunt cu rezoluție foarte bună. Este extrem de important să înțelegem, repet, că screening-ul și prevenția fac diferența și că atunci când suntem evaluate corect și constant, chiar dacă apare ceva, apare într-un mod incipient. În timp ce la apariția simptomelor, clar vorbim de o boală avansată, ceea ce complică întreaga conduită terapeutică.
De ce evită femeile screeningul?
Cele mai des întâlnite sunt lipsa de informare. Din păcate, foarte multe femei nu știu când și cum se face screening-ul corect. Rușinea și anxietatea joacă un rol important și mai ales frica de a afla un diagnostic pe care nu ni-l dorim. Totodată, joacă un rol important și neglijarea prevenției, amânarea controlului ginecologic pe premisa că „mie nu mi se întâmplă” sau că „eu oricum mă simt bine”. Toate aceste lucruri joacă un rol, sunt un cumul practic. De multe ori nu este un singur motiv, ci este un cumul de lipsă de educație, bariere emoționale și practice. Și, din păcate, există și joacă un rol important și rușinea față de controlul ginecologic, ceea ce încercăm să reparăm cu pași mici, încercând să transmitem pacientelor noastre încredere și empatie.
Care este cel mai periculos mit pe care îl auziți de la paciente despre cancerul de col uterin?
Cel mai periculos mit este faptul că, dacă nu ai simptome, nu ai nicio problemă. Dacă nu ai simptome, nu ai de ce să mergi la medic. Specific naționalității noastre este: „nu te doare, nu ai ce să cauți”. Un alt mit este faptul că, dacă te-ai vaccinat, nu mai trebuie să faci screening, ceea ce este o problemă, pentru că, chiar dacă suntem paciente vaccinate împotriva virusului HPV, screening-ul este obligatoriu. Este extrem de important să înțelegem că prevenția este mai importantă decât tratamentul. Trebuie să înțelegem să avem grijă de noi, mai ales pentru că suntem femei, mame, iubite, soții și pentru că suntem femei moderne care ne dorim, pe lângă toate astea, și o carieră. Toate lucrurile acestea nu le putem îndeplini decât dacă suntem sănătoase.
Care este cel mai important mesaj despre prevenirea cancerului de col?
Mesajul cel mai important și care îmi doresc să îmi fie înțeles și să ajungă la cât mai multe dintre dumneavoastră este faptul că, cancerul de col uterin este unul dintre puținele cancere care pot fi prevenite. Însă diferența o face doar screening-ul și prevenția. Așa că, dragele mele, este extrem de important să învățăm să avem grijă de noi și este extrem de important să înțelegem că avem nevoie de ajutor.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 5 octombrie 2026
Explorează și articole din celelalte categorii
Mituri despre sănătate
Dr. Ioana Roman
Medic rezident medicină de familie
25 septembrie 2025
acum 1 an
10.9 mii
10
Obstetrică ginecologie
Dr. Corina Georgescu Bortea
Medic specialist obstetrică-ginecologie
25 februarie 2026
acum 7 luni
1.8 mii
1
Psihologia copiilor
Dr. Eduard Cristian Chirulescu
Medic specialist psihiatru
21 noiembrie 2025
acum 10 luni
3.7 mii
7
Somnologie
Dr. Ioana Roman
Medic rezident medicină de familie
14 octombrie 2025
acum 11 luni
5.1 mii
5
