0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
7 august 2026 (acum 1 lună)
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Bărbații amână vizita la medic mult mai des decât femeile, iar simptomele digestive sunt printre primele pe care le minimalizează: de la oboseala pusă pe seama muncii, până la sângerările pe care le pun, fără să verifice, pe seama hemoroizilor.
Am stat de vorbă cu Dr. Alexandru Coșeru, medic specialist gastroenterologie, despre semnele la care bărbații nu se gândesc, dar pe care nu ar trebui să le ignore niciodată: de la ficatul gras și refluxul banalizat, până la infecția cu Helicobacter pylori și vârsta corectă pentru prima colonoscopie.
Care sunt cele mai frecvente probleme digestive cu care vin bărbații la medic?
Cele mai frecvente simptome și semne clinice cu care vin bărbații la medic, din experiența mea, sunt sângerările anorectale sau rectoragiile, așa cum le numim noi. Acestea pot deveni problematice atunci când nu sunt evaluate corect de către medic, printr-un examen clinic minuțios, dar și prin examene complementare, cum ar fi examenul colonoscopic, pentru că, de multe ori, prima suspiciune de fisură anală (de rană la nivelul canalului anal) sau de banali hemoroizi interni poate ascunde și alte diagnostice mai grave, cum ar fi o neoplazie rectocolonică.
De ce amână bărbații vizita la medic și care sunt simptomele pe care tind cel mai des să le ignore?
Bărbații, tot din experiența mea, cred că minimalizează foarte mult două simptome: oboseala, pe care o pun pe seama muncii în exces pe care o practică, dar și durerile la nivelul abdomenului superior, care se acompaniază de greață, de vărsături, uneori de frisoane sau de febră, care pot ascunde calculi la nivelul colecistului, sau „fiere”, cum îi spunem noi popular, și pe care tind să le pună tot pe seama meselor prea copioase.
Când încetează refluxul să mai fie doar un simplu discomfort?
Acest reflux, care este banalizat din păcate, poate ascunde și probleme grave, cum ar fi tulburări de motilitate intestinală sau tulburări de motilitate esofagiană. Poate ascunde, în timp, anumite stricturi la nivelul esofagului, iar, necontrolate prin terapie medicamentoasă, dar și prin regim igieno-dietetic, acestea trebuie să ridice un semn de întrebare, pentru că pot ascunde chiar formațiuni tumorale sau alte afecțiuni grave care, netratate din timp, pot pune probleme pacientului pe termen lung.
Care sunt simptomele care ar trebui să trimită un bărbat de urgență la medic?
Primele semne și cele mai importante sunt cele care sunt în legătură cu oboseala inexplicabilă. Nu trebuie să considerăm de fiecare dată oboseala ca fiind un simptom ce rezultă din munca noastră zilnică. O oboseală poate să ascundă, de la o hepatită cu virus B, cu virus C sau alte tipuri de hepatite, până la probleme endocrinologice, probleme cardiologice sau chiar probleme digestive. Astfel, eu recomand tuturor bărbaților care se simt obosiți pe termen lung și simt că nu mai ies din această stare să vadă un medic, pentru că oboseala poate ascunde în spate multe diagnostice care, văzute la timp, pot fi tratate foarte ușor ulterior.
De ce nu trebuie să ignorăm ficatul gras la ecografie și cum poate evolua boala?
Ficatul gras, care se încadrează ușor în una dintre bolile secolului, este o afecțiune destul de frecventă în populația generală, destul de frecventă la persoanele cu exces ponderal, dar și la persoanele care prezintă boli metabolice, cel mai frecvent de tipul diabetului zaharat.
Această boală nu trebuie banalizată, pentru că, în timp, dacă nu este tratată corect, iar prin tratament corect mă refer la: un regim de viață, dacă suntem supraponderali sau obezi, deci să scădem în greutate; controlul bolilor metabolice pe care le avem, de la hipertensiune până la diabet, dar și altele; mișcare, cel puțin 30 de minute de mers, înot sau mers cu bicicleta, 30 de minute pe zi, minim 5 zile pe săptămână, poate evolua nefavorabil.
În timp, ficatul gras, sau, cum se numește mai nou, boala hepatică steatotică, deci vedeți, a prins deja un concept de boală, poate să meargă până la afectarea ficatului de tip fibroză, iar la pacienții, din nefericire, la care ficatul este în afectare avansată, poate duce chiar la ciroză hepatică, cu toate complicațiile bolii, până la carcinom hepatocelular.
Poate un bărbat să se simtă perfect sănătos, dar să aibă deja o afectare gravă a ficatului?
În clipa în care spunem deja că un om este perfect sănătos, clar nu mai putem folosi acest deziderat dacă ficatul este gras. Sunt foarte mulți bărbați asimptomatici, care nu știu că au un ficat gras. Însă, dintre cei asimptomatici, cei mai frecvenți, din experiența mea, sunt pacienții supraponderali sau pacienții obezi.
La fiecare pacient care prezintă un exces ponderal sau obezitate și a trecut de 30 de ani, personal le recomand să meargă la un medic gastroenterolog și să facă o ecografie prin care să se vizualizeze ficatul. Pentru că acela va fi momentul optim în care noi putem interveni prin măsuri igieno-dietetice, dar și prin tratament, în cazurile selecționate, pentru a opri evoluția steatozei hepatice și, de ce nu, pentru a regresa spre un ficat mai sănătos, deci înspre o viață mai sănătoasă.
De ce este periculoasă autodiagnosticarea când vedem sânge în scaun și dăm vina doar pe hemoroizi?
Sângele în scaun este un diagnostic pe cât de banalizat în zilele noastre, pe atât de dificil. Sigur că, la un pacient tânăr, să spunem de 30 de ani, șofer pe camion, te gândești prima dată, atunci când vine la tine și are proctalgii sau dureri anale și sânge în scaun, că sunt niște banali hemoroizi. Sigur, în peste 90% din cazuri acesta este și diagnosticul, însă diagnosticul, în medicina modernă, trebuie pus prin examene complementare, iar acum beneficiem de această colonoscopie, care vizualizează întregul nostru colon, tocmai pentru a mări aria diagnosticului diferențial, deci, practic, în primul rând pentru a exclude o altă cauză de sângerare, cum ar fi tumoră benignă care sângerează sau chiar malignă. Așadar, nu orice sângerare din scaun, chiar și la un pacient tânăr, chiar și la un pacient predispus să facă boală hemoroidală, până la proba contrarie, trebuie făcut un diagnostic diferențial minuțios.
Cine și când ar trebui să facă o colonoscopie, având în vedere că cancerul colorectal poate evolua fără simptome?
Screeningul cancerului colorectal, până de o zi, a avut ștacheta ridicată undeva la 50 de ani. Astăzi, ștacheta este coborâtă la 45 de ani, și chiar mai devreme pentru pacienții care au deja rude cu afectare de tip cancer de colon. Undeva la minim 5-10 ani, ar trebui să facă colonoscopia mai repede față de prima rudă de gradul 1. Totuși, să spunem, dacă părintele are 70 de ani, nu o să facă prima colonoscopie la 60 de ani, ci la minim 5-10 ani de la vârsta de screening stabilită. Practic, o să o facă la 35 de ani. Mai pe scurt, prima colonoscopie la un pacient fără simptome, fără antecedente în familie, eu o recomand să fie făcută de la vârsta de 45 de ani.
Ce se poate întâmpla dacă lăsăm netratată infecția cu Helicobacter pylori?
Foarte important de precizat despre acest microb popular gastric, sau această bacterie numită Helicobacter pylori, este faptul că aproximativ 1 din 2 pacienți ai globului o are deja, iar undeva între 8 și 12 pacienți au și simptome. Atenție! Nu testăm în țara noastră, cel puțin ca screening, infecția cu Helicobacter pylori, ci o testăm cuantificat doar la pacienții care au simptome gastrice, iar clinicianul se gândește că o formă de gastrită ar fi cauza acestor simptome și semne clinice. Bacteria este deosebit de periculoasă atunci când pacientul are simptome digestive compatibile cu o afectare de tip gastrită și nu o tratează la timp, deci, implicit, nu o diagnostichează la timp. De ce? Pentru că Helicobacter pylori este în continuare un carcinogen de ordinul întâi pentru dezvoltarea unui neoplasm gastric.
Care sunt principalele simptome care ar trebui să ne trimită urgent la medic pentru analize?
Simptomele pentru Helicobacter pylori sunt deosebit de variate: de la simplele epigastralgii sau dureri la nivelul coșului pieptului, de la simptomatologie de reflux, adică usturimi sau pirozis, regurgitații acide, sindroame dispeptice de tip greață sau vărsături postprandiale, disconfort abdominal propriu-zis. Toate, din punctul meu de vedere, ar trebui testate pentru Helicobacter pylori. Fie, cel mai simplu, prin antigen fecal Helicobacter pylori, fie, dacă situația clinică o impune, putem propune chiar o endoscopie digestivă superioară pacientului, cu prelevare de biopsie la nivelul mucoasei gastrice, fiind astfel și un gold standard pentru diagnosticul Helicobacter pylori.
Cât de periculoasă este combinația dintre alcool, antiinflamatoare și problemele gastrice pe care le avem deja?
Cred că, în această combinație, pe scurt, sunt mai multe probleme aici, însă cel mai important diagnostic este cel de ulcer. Fiecare dintre ele are un rol ulcerogen, cum îi spunem noi, iar dacă pacientul are în plus și bacteria numită Helicobacter pylori, atunci riscul crește de foarte multe ori pentru a dezvolta un ulcer, deci, implicit, durerea abdominală și complicațiile cu care poate veni ulcerul, de la hemoragie până la perforație sau alte complicații grave. Așadar, nu spun că nu trebuie să bem cafea, dar trebuie să o bem așa cum trebuie, adică nu pe stomacul gol; trebuie să consumăm antiinflamatoriile — sunt diverse probleme care necesită acest tratament, însă trebuie să le consumăm cu indicația medicului și discutând tot timpul cu medicul nostru, și eventual cu un protector gastric. Iar alcoolul, sigur, ca medic, trebuie să vă spun că doza cât mai mică este cea mai bună și trebuie consumat cât mai rar, pentru că beneficiile pentru sănătate în privința alcoolului nu există.
Când devine o schimbare bruscă și persistentă a tranzitului intestinal, cum ar fi alternanța dintre constipație și diaree, un semnal de alarmă?
Aici depinde de foarte mulți factori: de la vârsta pacientului, de la sexul pacientului, de la antecedentele pacientului. Pe scurt, alternanța diaree-constipație, la vârsta de peste 50 de ani, trebuie privită cu foarte mare atenție, pentru că poate ascunde în spate o neoplazie digestivă. La un pacient tânăr, de 20 de ani, cu un loc de muncă stresant, cu un copil, poate, cu activități zilnice care îi încarcă programul, alternanța diaree-constipație poate, atenție, poate să fie doar în cadrul unui sindrom de intestin iritabil. Însă atât sindromul de intestin iritabil, cât și neoplazia colonică trebuie să fie văzute clar într-o gamă de diagnostic diferențial extins, pentru că doar la final, după ce am făcut toate testele și toate investigațiile, putem să punem diagnosticul corect. Astfel, principala problemă la alternanța diaree-constipație este că poate să ascundă o afecțiune gravă, cel mai frecvent de tipul neoplaziei rectocolonice.
Cum poate colonoscopia să prevină cancerul prin simpla eliminare a unui polip?
Aici, din experiența mea, este pacientul care vine, care are indicație de colonoscopie, căruia îi găsesc un polip deja transformat malign, iar, la examenul CT și la următoarele examene, tragem concluzia că, înspre fericirea noastră și a pacientului, acel polip poate fi înlăturat fie printr-o tehnică specială endoscopică, fie chiar prin tehnică de chirurgie generală. Însă, dacă venea mai repede, la vârsta de screening de 45 de ani, sau atunci când avea simptome, chiar de tipul sângerărilor în scaun, puteam să scoatem acel polip din stadiul de leziune pre-neoplazică, îi spunem noi, și totul ar fi fost în regulă pentru pacient.
Care sunt analizele de rutină pe care orice bărbat tânăr ar trebui să le facă anual?
Analizele de bază, în fiecare an, sunt următoarele: o hemoleucogramă standard, testele de coagulare cele mai simple de tip INR, fibrinogen și APTT, o funcție renală de tipul creatinină, o funcție hepatică prin TGO și TGP, un bilanț lipidic prin colesterol total cu fracțiile HDL colesterol sau „colesterolul bun”, LDL colesterol sau „colesterolul rău” și trigliceride; un fier seric, o funcție tiroidiană prin TSH și FT4, un sumar urinar, foarte important, dar și o testare pentru funcția prostatei de tip PSA.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 5 octombrie 2026
Mituri despre sănătate
Dr. Ioana Roman
Medic rezident medicină de familie
25 septembrie 2025
acum 1 an
10.9 mii
10
Obstetrică ginecologie
Dr. Corina Georgescu Bortea
Medic specialist obstetrică-ginecologie
25 februarie 2026
acum 7 luni
1.8 mii
1
Psihologia copiilor
Dr. Eduard Cristian Chirulescu
Medic specialist psihiatru
21 noiembrie 2025
acum 10 luni
3.7 mii
7
Somnologie
Dr. Ioana Roman
Medic rezident medicină de familie
14 octombrie 2025
acum 11 luni
5.1 mii
5
Explorează și articole din celelalte categorii
