Cereale foarte dulci, snacks-uri crocante, mezelurile, mâncărurile gata preparate sau deserturile ambalate fac parte din alimentația zilnică a multor oameni. Sunt rapide, accesibile și gustoase. Însă cercetările recente atrag atenția asupra unui aspect mai puțin discutat: impactul alimentelor ultra-procesate asupra sănătății creierului.
Un studiu amplu sugerează că aceste produse nu afectează doar greutatea sau inima, ci pot crește riscul de declin cognitiv și accident vascular cerebral.
Alimentele ultra-procesate sunt produse industriale care conțin:
Ingrediente rafinate, cum ar fi făină albă, zahăr, siropuri;
Aditivi pentru gust, culoare, textură sau conservare;
Puține sau deloc alimente integrale.
Exemple frecvente: snacks-uri și chipsuri; mezeluri (hot-dog, salam, crenvurști); produse de patiserie ambalate; băuturi carbogazoase și „diet”; supe instant, noodles, mâncăruri congelate.
Datele studiului, publicat în Harvard Health Publishing, provin din proiectul REGARDS, un studiu observațional de lungă durată care a analizat timp de mai mulți ani peste 20.000 de adulți de peste 45 de ani. Participanții au fost evaluați periodic din punct de vedere al dietei, stilului de viață și funcțiilor cognitive (memorie și limbaj).
Rezultatele principale ale studiului au fost:
Creșterea consumului de alimente ultra-procesate cu doar 10% a fost asociată cu un risc mai mare de declin cognitive, dar și risc crescut de accident vascular cerebral;
Consumul de alimente neprocesate sau minim procesate a fost asociat cu un risc mai mic de afectare cognitivă;
Chiar și persoanele care urmau diete considerate sănătoase (cum ar fi dietele: mediteraneană, DASH, MIND), dar consumau multe alimente ultra-procesate, aveau rezultate mai slabe comparativ cu cele care le evitau.
De ce pot afecta alimentele ultra-procesate creierul? Specialiștii propun mai multe mecanisme biologice:
Creșteri rapide ale nivelului de glicemie, similare consumului de dulciuri concentrate, care pot afecta funcționarea celulelor nervoase;
Risc crescut de obezitate și sindrom metabolic, factori cunoscuți pentru legătura lor cu AVC și declin cognitiv;
Dezechilibre ale neurotransmițătorilor (precum serotonina), cu impact asupra memoriei și dispoziției;
Creșterea cortizolului, similar stresului cronic, afectând memoria și funcțiile executive;
Valoare nutritivă scăzută → senzație rapidă de foame → supraalimentare.
În locul alimentelor ultra-procesate, specialiștii recomandă:
Alimente neprocesate sau minim procesate;
Un stil alimentar de tip mediteranean: pește, ulei de măsline, legume și fructe proaspete, nuci, cereale integrale.
Reducerea treptată a produselor ultra-procesate poate aduce beneficii nu doar pentru inimă și metabolism, ci și pentru memorie și funcțiile cognitive.
Alimentele ultra-procesate nu sunt doar „calorii goale”. Studiile actuale sugerează că ele pot influența negativ sănătatea creierului și pot crește riscul de accident vascular cerebral și declin cognitiv, mai ales atunci când sunt consumate frecvent.
Alegerile alimentare zilnice, aparent minore, au efecte cumulative. Cu cât alimentul este mai aproape de forma sa naturală, cu atât este mai prietenos cu creierul.