Îmbătrânirea reprezintă un factor de risc major pentru apariția tulburărilor cognitive și a bolilor neurodegenerative, precum boala Alzheimer. În plus, odată cu înaintarea în vârstă, calitatea somnului scade progresiv, iar tulburările de somn devin frecvente. Un element esențial în acest context este sexul biologic, întrucât femeile prezintă o predispoziție crescută atât pentru probleme de somn, cât și pentru declin cognitiv, comparativ cu bărbații de aceeași vârstă.
Conform unor meta-analize citate de Frontiers, femeile au un risc de două ori mai mare de a dezvolta tulburări de somn sau somn insuficient pe parcursul vieții. Mai mult, incidența bolii Alzheimer este de asemenea mai crescută la femei, sugerând o posibilă interacțiune între factori hormonali, somn și memorie.
Relația dintre sex, hormoni și somn
Pe parcursul vieții reproductive, femeile experimentează fluctuații hormonale semnificative, datorate ciclului menstrual, sarcinii și tranziției menopauzale. Aceste modificări nu afectează doar fiziologia generală, ci și funcțiile neurocognitive și calitatea somnului.
Ciclul menstrual este asociat cu variații ale estrogenului și progesteronului, hormoni care influențează arhitectura somnului și procesele de consolidare a memoriei. În anumite faze, femeile pot experimenta somn fragmentat și performanțe cognitive mai reduse.
Sarcina reprezintă o perioadă cu niveluri foarte ridicate de hormoni, ceea ce determină frecvent insomnie, somn superficial și dificultăți de concentrare.
Perimenopauza este etapa cea mai vulnerabilă, caracterizată prin scăderea abruptă a estrogenului și progesteronului, asociată cu insomnie, bufeuri și deficite cognitive subiective.
Somnul ca mediator între hormoni și memorie
Somnul joacă un rol esențial în consolidarea memoriei și în menținerea plasticității sinaptice. În timpul somnului profund (non-REM), are loc procesarea și transferul informațiilor din memoria de scurtă durată în memoria de lungă durată, în special prin activitatea hipocampului.
Articolul citat subliniază că nu doar nivelurile absolute ale hormonilor influențează aceste procese, ci și deviațiile față de valorile normale. Atât creșterile mari (sarcina), cât și scăderile bruște (menopauza) pot destabiliza echilibrul neuroendocrin și, implicit, calitatea somnului și eficiența memoriei.
Diferențe între sexe
Femeile raportează mai frecvent insomnie și somn insuficient, în special în perioadele de tranziție hormonală.
Riscul de declin cognitiv și demență este mai crescut la femei, iar o parte din această vulnerabilitate ar putea fi explicată prin efectele combinate ale somnului deficitar și fluctuațiilor hormonale.
La bărbați, tulburările de somn apar mai frecvent în contextul îmbătrânirii și al comorbidităților (ex. apnee în somn), dar nu sunt legate de cicluri hormonale naturale.
Această diferență structurală arată că somnul la femei este mult mai strâns legat de statusul hormonal decât la bărbați.
Diferențele între sexe în ceea ce privește somnul și memoria se explică, în mare parte, prin rolul hormonilor sexuali feminini. Femeile prezintă o vulnerabilitate crescută la tulburări de somn și declin cognitiv, mai ales în perioadele de fluctuații hormonale majore. Somnul apare ca un mediator cheie între hormonii sexuali și procesele de memorie, influențând traiectoria cognitivă pe parcursul vieții.
Astfel, menținerea unui somn sănătos și abordarea dezechilibrelor hormonale reprezintă elemente fundamentale pentru prevenirea declinului cognitiv și pentru asigurarea unei îmbătrâniri sănătoase, în special la femei.