Medicamentele, problemele de sănătate și vârsta înaintată pot schimba modul în care organismul face față temperaturilor ridicate.
Creșterea globală a temperaturilor duce la valuri de căldură mai frecvente și mai intense. Căldura prelungită sau extremă prezintă riscuri serioase pentru sănătate pentru toată lumea, dar este o preocupare specială pentru persoanele în vârstă.
Harvard Health Publishing trece în revistă, într-un articol publicat recent, măsurile pe care le poți lua pentru a reduce riscurile legate de căldură, mai ales dacă ai afecțiuni preexistente sau urmezi tratamente medicamentoase.
De ce sunt persoanele în vârstă mai vulnerabile la căldură?
Pe măsură ce îmbătrânim, corpul suferă modificări care pot îngreuna adaptarea la schimbări bruște de temperatură, căldură ridicată și valuri de căldură. Mai mulți factori contribuie la această vulnerabilitate:
Capacitate redusă de a transpira: Mecanismul natural de răcire — transpirația — devine mai puțin eficient odată cu vârsta.
Reacții fiziologice mai lente: Corpul poate semnala mai târziu setea sau supraîncălzirea.
Afectiuni cronice: Boli frecvente precum cele de inimă, plămâni, rinichi sau diabet pot reduce capacitatea organismului de a face față căldurii.
Medicamente: Unele medicamente pot influența reglarea temperaturii sau hidratarea suficientă.
Ce probleme poate cauza căldura?
Problemele apar atunci când corpul nu mai reușește să se răcească eficient. Expunerea la căldură excesivă pune presiune suplimentară asupra organismului, ducând la o serie de afecțiuni, de la disconfort moderat până la urgențe medicale grave.
Patru probleme de sănătate frecvent recunoscute sunt:
Erupție de căldură: Grupuri de pete roșii sau închise la culoare asemănătoare cu mici coșuri, apărute în pliurile pielii, pe gât, piept sau inghinal. Cauzată de transpirație excesivă în medii calde și umede.
Crampe de căldură: Dureri sau spasme musculare (în special în abdomen, brațe sau picioare) după activitate fizică intensă în căldură.
Epuizare cauzată de căldură: O problemă mai gravă, care apare după expunere la temperaturi ridicate și consum insuficient de lichide. Simptome: transpirație abundentă, piele palidă și umedă, slăbiciune, amețeli, greață sau vărsături, dureri de cap.
Insolație (șoc termic): Cea mai gravă formă și o urgență medicală. Apare când mecanismul de răcire al corpului este copleșit. Temperatura corpului poate crește rapid peste 39,4° C. Simptome: piele fierbinte și uscată, amețeli, confuzie, pierderea cunoștinței. Poate provoca leziuni cerebrale și afectarea organelor vitale.
Ce să faci dacă recunoști simptomele
Recunoașterea simptomelor la tine sau la cei din jur este esențială pentru a acționa rapid. Experții recomandă:
Erupție de căldură: Stai într-un loc răcoros și uscat. Menține pielea uscată și poartă haine lejere din bumbac. Poți folosi produse împotriva iritațiilor și a mâncărimii la nivelul pielii.
Crampe de căldură: Oprește activitatea, mergi într-un loc răcoros. Bea apă sau apelează la suplimente cu electroliți pentru hidratarea optimă a organismului. Solicită ajutor medical dacă simptomele nu trec în 15 minute; dacă urmezi o dietă săracă în sodiu; sau dacă ai probleme cardiace.
Epuizare: Mută-te într-un loc răcoros și bea apă. Poți aplica comprese ude pe corp. Sună la medic dacă vomiți, simptomele se agravează sau durează mai mult de o oră.
Insolație: Sună imediat la 112 — este o urgență medicală. Mută persoana într-un loc răcoros și redu temperatura corporală cu comprese umede sau baie rece. Nu oferi lichide de băut.
Patru moduri de a face față căldurii
Îmbracă-te adecvat: Haine lejere, ușoare, de culoare deschisă.
Urmărește vremea: Planifică activitățile în funcție de orele caniculare. Verifică indicele de disconfort termic (căldură + umiditate).
Petrece orele fierbinți în locuri răcoroase: Dacă nu ai aer condiționat, mergi într-un spațiu răcoros.
Folosește ventilatoarele corect: Funcționează doar dacă aerul nu este extrem de fierbinte. Umezește hainele sau pielea dacă ventilația nu ajută și caută un loc mai răcoros.
Consultă medicul pentru un plan personalizat de protecție împotriva căldurii, mai ales dacă ai boli cronice sau iei medicamente regulat.
Ce trebuie să știi dacă iei medicamente
Multe medicamente obișnuite afectează reacția corpului la căldură. Unele reduc transpirația, altele reduc senzația de sete sau cresc diureza, favorizând deshidratarea. Exemple:
Ce trebuie să știi dacă ai probleme cardiace
Dacă ai boli cardiovasculare, fii foarte atent la căldură. Aceasta solicită suplimentar inima.
Evită activitățile solicitante între orele 10:00–16:00.
Stai cât mai mult într-un loc cu aer condiționat.
Bea apă regulat, chiar dacă nu îți este sete (cu excepția cazului în care medicul recomandă altfel).
Ce trebuie să știi dacă ai probleme pulmonare
Astm sau BPOC se pot agrava în aer cald și umed, mai ales când poluarea este mare.
Urmărește alertele de calitate a aerului.
Ține inhalatorul la îndemână.
Evită activitățile în aer liber în orele de vârf.
Ce trebuie să știi dacă ai probleme renale
Funcția renală poate fi afectată de deshidratare, un risc frecvent în timpul căldurii extreme. Persoanele cu boli de rinichi sunt mai vulnerabile.
Respectă recomandările medicului privind aportul de lichide.
Fii atent la semnele de deshidratare: urină închisă la culoare, urinare rară, amețeală, gură uscată.
Evită băuturile cofeinizate, foarte sărate sau dulci, care agravează deshidratarea.