0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
3 martie 2026 (acum 7 luni)
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Menopauza este o etapă firească din viața fiecărei femei, dar modul în care este traversată poate face diferența dintre o perioadă gestionabilă și una resimțită ca un adevărat „tsunami”. Deși adesea asociată doar cu bufeurile, menopauza aduce modificări complexe care afectează sănătatea hormonală, cardiovasculară, osoasă, mentală și emoțională, precum și calitatea vieții intime. Despre toate aceste schimbări în perioada menopauzei am stat de vorbă cu Dr. Ioana Vasile, medic primar ginecologie, cu expertiză în menopauză.
Ce schimbări în stilul de viață ar trebui să facă femeile înainte de a intra la menopauză pentru ca această perioadă din viața lor să nu fie resimțită ca un tsunami?
Datorită faptului că există foarte multă informație, femeile au început să devină foarte informate, să citească foarte mult și avem surpriza ca ele să nu se mai adreseze medicului doar în perioada în care sunt la menopauză și au simptome, ci încep să vină înainte de această perioadă.
Ce este înainte de această perioadă? Este perimenopauza. Și ce ar trebui să atragă atenția unei femei și să se gândească: „Oare sunt sau nu în perimenopauză?” Ar trebui să-i atragă atenția faptul că ciclurile menstruale nu mai sunt regulate, se pot scurta. Înainte veneau la 28 de zile, acum vin la 26-25 de zile. Ele (ciclurile menstruale) pot deveni ușor mai abundente sau chiar foarte abundente. Pot fi însoțite de dureri menstruale pe care pacienta nu le-a mai prezentat înainte și aceste lucruri nu trebuie neapărat încadrate la „A, e normal, este normal, că am văzut și în jurul meu se întâmplă la fel”. Acela este momentul în care pacienta ar fi bine să se adreseze unui specialist.
Sigur că, pentru fiecare pacientă, în parte, există un plan terapeutic individualizat în funcție de problema ei. În momentul în care ea se adresează fiind la menopauză, putem să discutăm despre opțiunile pe care le are când ea se află în perimenopauză. De asemenea, opțiunile ei sunt un pic diferite.
Dar ce poate să facă o pacientă înainte de a se afla în acest moment? Da, ați punctat foarte bine. Stilul de viață este esențial și avem cumva o piramidă a importanței lucrurilor de care noi trebuie să ne îngrijim până la momentul adresării medicului. Primul și cel mai important lucru este nutriția. Este foarte important ce și cum mâncăm. Este important ca nutriția să conțină proteine, fibre, omega, magneziu, probiotice. Aceste lucruri pot fi discutate cu fiecare pacientă, în parte, în funcție de nevoile ei.
Următorul lucru important este somnul. Aici vorbim despre igiena somnului. Să nu pierdem nopțile, să nu stăm pe dispozitive până la ore foarte târzii. Și nu neapărat mă refer la cazurile în care pacienta nu poate să doarmă pentru că are o problemă. Aia o putem rezolva prin alte modalități.
Următorul lucru important este sportul. Sportul este esențial. De ce? Pe lângă faptul că ne dă o stare de bine, masa musculară înseamnă sănătate. Mușchiul este cel care arde grăsimea. Chiar din perimenopauză, ca să nu mai vorbim de perioada de menopauză, apare o modificare a compoziției corpului, în sensul că va scădea masa musculară și va crește masa de grăsime. Astfel că noi, prezervând masa musculară și chiar făcând eforturi în sensul de a merge la sport și de a avea o dietă corespunzătoare, bogată în proteine, ne creștem masa musculară pentru a preveni creșterea masei de grăsime. Mușchiul este cel care arde grăsimea.
Un alt aspect important sunt suplimentele pentru că, da, este un adevăr faptul că nu putem să luăm din alimente tot ce avem nevoie și, atunci, în anumite situații, este nevoie să suplimentăm anumite elemente.
Sigur, în baza unor analize, în baza unui examen clinic, iar această schemă de suplimente trebuie, sigur, să fie stabilită de către un specialist. Și, nu în ultimul rând, tratamentul hormonal, care poate să fie un tratament de optimizare, adică să corectăm ceea ce este scăzut din punct de vedere hormonal sau, în cazul menopauzei, să suplimentăm ceea ce nu mai produce corpul.
De ce este important ca femeile să consulte medicul atunci când simt primele semne ale menopauzei?
Este important să consultăm specialistul din mai multe motive.
În primul rând, pot să existe paciente care nu au absolut niciun fel de simptom, pe care nu le deranjează nimic și atunci vine și întrebarea firească: „De ce să merg la medic dacă nu am nicio problemă?” Dar fiecare pacientă ar trebui să aibă această discuție cu medicul specializat în menopauză sau perimenopauză. Această pacientă trebuie să primească un set de informații valoroase și, în baza acestor informații, ea trebuie să ia decizia dacă va lua tratament hormonal de substituție sau nu va lua tratament hormonal de substituție. Dar această decizie trebuie să fie informată, pentru că acest tratament hormonal de substituție are beneficii dacă se începe într-o anumită perioadă de la instalarea menopauzei; bineînțeles, are și riscuri. Aceste lucruri trebuie evaluate individual la fiecare pacientă.
Odată instalată menopauza, sunt necesare anumite investigații? Femeile trebuie să meargă la medic mai des?
O femeie aflată la menopauză, faptul că ea nu mai are menstruație și că aparatul genital nu mai este activ, ca să spunem așa, nu înseamnă că nu trebuie să-și facă obligatoriu control anual, care constă în consultul ginecologic cu citologia Pap și Papanicolau, analizele de sânge, care nu vizează doar partea hormonală, ci vizează și un bilanț al întregului organism. E vorba de analize de biochimie, analize hormonale care nu vizează neapărat estradiolul și progesteronul, care oricum sunt scăzute în menopauză, ci vizează anumite deficite sau anumite tulburări hormonale.
Noi avem și alți hormoni în organism, nu doar estradiol și progesteron. Analizele vizează evidențierea anumitor deficite de vitamine, macro sau micronutrienți. Și, în funcție de rezultatele acestor analize, se poate stabili un plan terapeutic individualizat, în funcție de fiecare afecțiune în parte.
Deci, faptul că intrăm la menopauză nu înseamnă că nu trebuie să ne facem controale; trebuie să verificăm sânul, să facem mamografie la doi ani, ecografie intercalată, mamară. Este foarte important să monitorizăm sânul pentru că, în continuare, cancerul de sân este în primele cinci locuri ale cauzelor de mortalitate la femeia în menopauză.
Cum afectează menopauza sistemele cardiovascular și osos?
Într-adevăr, bufeurile sunt oarecum așa, un clișeu, pentru că ele sunt singurele care pot fi asociate cu menopauza. Când auzi „bufeuri”, sigur e un simptom de menopauză, dar menopauza vine cu foarte multe modificări și lipsa hormonilor afectează întregul organism. Afectează sistemul nervos central: pacienta are insomnii, nervozitate, anxietate, tulburări de memories au are ceață mentală. Afectează sistemul cardiovascular: vasele de sânge nu mai sunt atât de elastice.
De fapt, boala cardiovasculară este inamicul numărul unu în ceea ce privește mortalitatea femeii în perioada de menopauză. Aici trebuie să ne gândim ce putem preveni. Putem preveni boala cardiovasculară. Degeaba ne temem de decesul prin cancer de sân, pentru că 1 din 18 femei va deceda prin cancer de sân, pe lângă 1 din 3 femei care va deceda de boala cardiovasculară în perioada de menopauză. Sunt foarte multe simptome: de la tinitus, prurit al scalpului (am văzut la anumite paciente), prurit la nivelul urechilor, ochi uscați, mucoase uscate, sindrom urogenital de menopauză, osteoporoză, pielea uscată, pacienta la menopauză are din ce în ce mai multe riduri, boală cardiovasculară. Toate organele și sistemele suferă datorită lipsei hormonilor în organismul nostru.
Cum afectează menopauza sănătatea mentală și emoțională?
Le afectează, exact cum ați menționat la început, ca un tsunami și, de cele mai multe ori, din păcate, femeile se adresează medicului neurolog/psihiatru. De ce? Pentru că ele nu mai pot să doarmă, au insomnii, pentru că încep să dezvolte tot felul de anxietăți, încep să aibă senzația că sunt depresive, atunci ele merg la medic și primesc o rețetă cu antidepresive, anxiolitice, somnifere și așa mai departe. Dar părerea mea este că ar trebui să ne gândim la dezechilibrul hormonal înainte de a face acest pas. Nu spun că nu există afecțiuni psihiatrice care ar trebui tratate, dar lipsa progesteronului și lipsa estradiolului pot determina, la nivelul sistemului nervos central, o serie de semne și simptome la care ne putem gândi înainte de a ajunge la psihiatru.
De ce apar modificări ale libidoului la menopauză și ce pot face femeile pentru a avea o viață sexuală de calitate?
Așa este, viața sexuală este, într-adevăr, schimbată pentru foarte multe dintre femeile care intră în această perioadă a menopauzei. De ce?
În primul rând, apare uscăciunea mucoasei vaginale și, atunci, ea, din groasă și hidratată, cum era înainte, se subțiază tot mai mult, devine uscată, iar contactul sexual devine foarte, foarte neplăcut. Pacienta are o senzație de usturime, de arsură, de durere și de neplăcere. Și este evident că ea va evita contactul sexual pentru că nu îi produce plăcere. Această uscăciune, acest sindrom urogenital de menopauză poate fi prevenit prin administrarea unor preparate locale, hormonale, ovule care conțin hormoni și care sunt aprobate și de FDA și care pot preveni apariția acestei uscăciuni vaginale.
Acum, libidoul este un lucru foarte complex. El nu ține doar de hormoni. El ține de foarte multe lucruri. Scăderea libidoului poate să fie în foarte multe contexte. Poate să aibă legătură cu situația financiară a pacientei, poate să aibă legătură cu relația cu partenerul, cu intimitatea pe care o are cu el, pot să fie probleme de sănătate ale copiilor în familie sau ale părinților în familie. Și atunci sunt tot felul de evenimente care pot perturba libidoul, inclusiv alte afecțiuni strict legate de alte organe. De pildă, disfuncțiile tiroidiene pot determina tulburări ale libidoului. Libidoul, în sine, nu este un lucru care ține doar de hormoni, dar, în perioada de menopauză, scade estradiolul și progesteronul.
Testosteronul, pe de altă parte, pentru că oricum știm că el este legat de acest libidou, este secretat 25% de către ovar, iar 75% este secretat de către glanda suprarenală. Deci, în menopauză, chiar dacă ovarul nu mai produce 25% din testosteron, el este produs în continuare de către glanda suprarenală. Problema este că noi nu avem nevoie doar de testosteron pentru libidou, avem nevoie și de estradiol, pentru că atunci când femeia are hormoni și are ciclul regulat și se află în perioada de ovulație, există un vârf, un spike, atât al estradiolului, cât și al testosteronului. Deci ei, împreună, contribuie la un libidou sănătos. În momentul în care există un dezechilibru între acești hormoni, lucrurile nu mai stau deloc la fel.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 5 octombrie 2026
Explorează și articole din celelalte categorii
Dermatovenerologie
Prof. Dr. Laura Gheucă Solovăstru
Medic primar dermato-venerologie
29 august 2025
acum 1 an
4.6 mii
4
Sfatul farmacistului
Alexandra Ioana Olariu
Farmacist
25 septembrie 2026
acum 10 zile
2.0 mii
0
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
26 noiembrie 2024
acum 1 an
3.2 mii
3
Gastroenterologie
Dr. Oana Bărboi
Medic Specialist în Gastroenterologie
23 iunie 2025
acum 1 an
8.0 mii
10
