0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
4 iunie 2025 (acum 1 zi)
Ai auzit vreodată că “fericirea vine din stomac”? Ei bine, nu e doar o metaforă! Știința modernă ne arată că sănătatea emoțională este strâns legată de ceea ce se întâmplă în intestinul nostru.
În ultimele decenii, cercetările au evidențiat rolul esențial al microbiotei intestinale în reglarea funcțiilor cerebrale și emoționale. Prin intermediul axei intestin–creier, probioticele influențează neurotransmisia, inflamația și reactivitatea la stres.
Conceptul de „axă intestin–creier” desemnează o rețea de comunicare între sistemul digestiv și cel nervos, cu rol în menținerea echilibrului fiziologic și emoțional. Intestinul, adesea denumit „al doilea creier”, conține aproximativ 500 de milioane de neuroni și este responsabil pentru sinteza unei părți importante din neurotransmițătorii implicați în reglarea dispoziției: serotonina, dopamina și GABA. Sistemul nervos enteric (intestinul) comunică permanent cu creierul, în special prin nervul vag (dar nu numai), trimițând semnale legate de stres, inflamație, emoții și starea generală de bine.
Când flora intestinală este în echilibru, totul funcționează mai bine: digestia, imunitatea și chiar dispoziția. Dar, dacă apare un dezechilibru (numit disbioză), pot apărea probleme nu doar fizice, ci și psihice - de la oboseală cronică și anxietate, până la depresie.
Conceptul de „psihobiotice” se referă la acele probiotice care influențează pozitiv starea de spirit. Suplimentarea cu tulpini specifice de bacterii benefice este investigată ca opțiune complementară în tratamentul tulburărilor afective. Acestea pot contribui la:
✔️ Reducerea inflamației
✔️ Reglarea nivelului hormonului stresului (cortizolul)
✔️ Stimularea producerii de neurotransmițători precum serotonina, dopamina sau GABA.
✔️ Întărirea barierei intestinale, prevenind pătrunderea toxinelor care pot afecta sistemul nervos.
În menținerea unui microbiom intestinal sănătos dieta joacă un rol esential. Alimentele bogate în probiotice și prebiotice pot sprijini sănătatea prin modularea axei intestin–creier.
Alimente fermentate (probiotice naturale):
Iaurt natural
Chefir
Varză murată (fără oțet)
Murături în saramură
Alimente prebiotice (hrană pentru bacteriile bune):
Banane verzi
Ceapă și usturoi (crude)
Praz, sparanghel
Rădăcină de cicoare
Ovăz, semințe de in
Mere
Leguminoase (linte, fasole, năut)
Prin consumul regulat de probiotice (din alimente fermentate sau suplimente), poți contribui la:
✔️îmbunătățirea stării de spirit,
✔️reducerea stresului și anxietății,
✔️îmbunătățirea digestiei
✔️sustinerea imunitatii
✔️susținerea echilibrului hormonal.
Pe scurt: un intestin fericit → un creier mai liniștit.
✔️Frontiers in Aging Neuroscience: a publicat un studiu in cadrul caruia unui grup de pacienti cu Alzheimer li s-au administrat probiotice timp de 12 săptămâni. La finalul studiului, pacientii care au consumat probiotice au obținut scoruri mai bune la testele cognitive comparativ cu cei care au primit placebo.
✔️Studiu pe femei sănătoase: consumul zilnic de iaurt probiotic, timp de patru saptamani, a redus reactivitatea emoțională negativa (au reacționat mai calm la emoții negative).
✔️ O analiză sistematică publicată în Cureus (2023), care a inclus 9 studii clinice și un studiu caz-control, a evidențiat efecte benefice ale probioticelor și prebioticelor asupra simptomelor de depresie și anxietate, în special atunci când au fost folosite ca adjuvante la tratamentul antidepresiv standard. Pacienții care au primit suplimente cu Lactobacillus helveticus și Bifidobacterium longum au avut scăderi semnificative în scorurile depresive, comparativ cu grupurile placebo.
✔️O meta-analiză (2018) a arătat că efectele pozitive ale probioticelor au fost semnificative în rândul paticipantilor cu simptome depresive.
✔️ Un alt studiu a aratat ca administrarea timp de 30 de zile a unei combinații Lactobacillus helveticus și Bifidobacterium longum a determinat scăderea anxietății și a nivelului de cortizol la voluntari sănătoși.
✔️La pacienții cu sindrom de intestin iritabil (IBS), utilizarea de probiotice si prebiotice a condus la scăderi semnificative ale simptomelor anxioase.
In concluzie, relația dintre intestin și creier oferă o perspectivă revoluționară asupra sănătății mintale. Deși probioticele nu înlocuiesc tratamentele clasice, ele pot deveni o componentă valoroasă a unei strategii personalizate și non-invazive pentru susținerea echilibrului emoțional. Printr-o nutriție corectă și suport microbiotic adecvat, putem contribui la îmbunătățirea stării psihice și calității vieții.
· Bested, A. C., Logan, A. C., & Selhub, E. M. (2013). Intestinal microbiota, probiotics and mental health: from Metchnikoff to modern advances. Gut Pathogens, 5(5).
· Cryan, J. F., & Dinan, T. G. (2012). Mind-altering microorganisms: the impact of the gut microbiota on brain and behaviour. Nature Reviews Neuroscience, 13, 701–712.
· Ng, Q. X., Peters, C., Ho, C. Y. X., Lim, D. Y., & Yeo, W. S. (2018). A Meta-Analysis of the Use of Probiotics to Alleviate Depressive Symptoms. Journal of Affective Disorders.
· Madabushi, J. S., Khurana, P., Gupta, N., & Gupta, M. (2023). Gut Biome and Mental Health: Do Probiotics Work? Cureus, 15(6): e40293. https://doi.org/10.7759/cureus.40293
· Bistas, K. G., & Tabet, J. P. (2023). The Benefits of Prebiotics and Probiotics on Mental Health. Cureus, 15(8): e43217.
· Merkouris, E., et al. (2024). Probiotics’ Effects in the Treatment of Anxiety and Depression: A Comprehensive Review of 2014–2023 Clinical Trials. Microorganisms, 12(411).
· Morais, L. H., Schreiber, H. L. IV, & Mazmanian, S. K. (2021). The gut microbiota–brain axis in behaviour and brain disorders. Nature Reviews Microbiology, 19, 241–255.
· Handajani, Y. S., Turana, Y., Yogiara, Y., Sugiyono, S. P., Lamadong, V., Widjaja, N. T., Christianto, G. A. M., & Suwanto, A. (2022). Effects of Tempeh Probiotics on Elderly With Cognitive Impairment. Frontiers in Aging Neuroscience, 14, Article 891773.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 6 iunie 2025
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Exprimă-ți părerea despre informațiile din acest articol
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
11 decembrie 2024
acum 5 luni
1.5K
1
Sfatul farmacistului
Maria Băluță
Farmacist specialist
17 decembrie 2024
acum 5 luni
2.0K
1
Gastroenterologie
Petruța Aelenei
Farmacist Specialist
16 ianuarie 2025
acum 4 luni
5.0K
2
Sfatul farmacistului
Cristina-Elena Boghean
Farmacist rezident
1 aprilie 2025
acum 2 luni
6.7K
4
Explorează și articole din celelalte categorii
