0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
9 decembrie 2025 (acum 5 zile)
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Malformațiile uterine reprezintă anomalii de dezvoltare ale organelor genitale interne, formate încă din viața intrauterină, și afectează mult mai multe femei decât se credea. Deși majoritatea nu provoacă simptome și sunt descoperite întâmplător, unele pot influența fertilitatea, evoluția sarcinii sau calitatea vieții reproductive.
În acest articol, alături de Dr. George Diaconu, medic primar Obstetrică-Ginecologie explorăm cele mai comune tipuri de malformații uterine, factorii implicați în apariția lor, metodele moderne de diagnostic și situațiile în care se recomandă tratamentul chirurgical. Scopul este de a oferi femeilor informații corecte, clare și ușor de înțeles, astfel încât fiecare pacientă să poată lua decizii informate pentru sănătatea ei.
Ce sunt malformațiile uterine și cum se formează?
Malformațiile uterine sunt defecte de formare ale organelor genitale interne, care apar în perioada vieții intrauterine. Fără a intra foarte mult în detalii, vorbim despre ductele mülleriene, niște canale care, în mod normal, trebuie să fuzioneze atunci când fătul se află în dezvoltare, în jurul săptămânii a șasea de sarcină. În acest proces are loc o unire, o fuziune a acestor ducte, moment în care se vor forma organele genitale interne, de cele mai multe ori în asociere cu cele urogenitale.
La finalul acestei fuziuni ar trebui să apară un proces de resorbție și de remodelare, astfel încât să rezulte organe funcționale normale. La unele femei, în anumite contexte – cauzele nefiind cunoscute sută la sută pentru fiecare pacientă – această resorbție nu are loc complet. Acest lucru poate duce la apariția unor defecte mülleriene și, implicit, la malformații urogenitale, uterine sau vaginale.
Cât de frecvente sunt malformațiile uterine în rândul femeilor?
La nivel mondial, statistic vorbind, vorbim de un procent sub 10%, mai exact între 5 și 7%. Practic, orice femeie se poate încadra în acest procent și poate avea o astfel de malformație.
Dacă ne referim la pacientele infertile, procentul este semnificativ mai mare, în jur de 15%, acestea având, de cele mai multe ori, o formă de malformație uterină. În cazul pacientelor care nasc prematur sau pierd sarcina, adică au avorturi spontane, procentul poate ajunge chiar până la un sfert dintre cazuri, unde există o problemă la nivel uterin.
Există factori de risc cunoscuți care pot contribui la apariția lor?
În trecut au existat anumite studii care au arătat că un produs hormonal, folosit înainte de anii ’80 și care nu mai este utilizat în prezent, putea determina apariția unor malformații uterine la făt. În prezent, discutăm în principal despre o predispoziție genetică la unele paciente. Genetica este un domeniu aflat încă în studiu și care avansează foarte mult; se încearcă demonstrarea faptului că anumite gene pot fi implicate în apariția acestor malformații. Cu toate acestea, nu există o predispoziție generală, clară, astfel încât să putem spune că un copil va avea cu siguranță o astfel de problemă în viitor.
Care sunt tipurile de malformații uterine cel mai des întâlnite?
Cea mai frecventă malformație uterină este uterul septat. Vorbim despre prezența unui sept uterin, care poate fi parțial sau complet și care, în unele cazuri, se poate extinde până la nivel vaginal.
Alte tipuri de malformații includ uterul bicorn, uterul dublu sau didelf, precum și uterul unicorn. Există și situații de agenezie completă de uter, cunoscută sub denumirea de sindrom Rokitansky, în care pacienta se naște fără uter și, uneori, fără vagin. Pe lângă acestea, mai întâlnim utere dismorfice, în care exteriorul uterului este normal, dar cavitatea interioară are o formă anormală. Aici vorbim despre forme precum T-shaped, Y-shaped sau alte variante de uter dismorfic, care sunt investigate și tratate individual, în funcție de fiecare caz.
Ce simptome pot sugera existența unei malformații uterine? Pot rămâne asimptomatice?
Marea majoritate a malformațiilor uterine sunt complet asimptomatice. De multe ori, acestea sunt descoperite întâmplător, la un control de rutină.
În alte cazuri, diagnosticul apare doar atunci când apare o problemă, precum infertilitatea sau pierderea repetată a sarcinilor. Nu există un simptom specific care să indice clar prezența unei malformații uterine.
La un anumit procent de paciente pot apărea simptome precum durerile menstruale. De exemplu, în cazul uterului unicorn cu un reces uterin necomunicant cu cavitatea, pacienta poate avea încă din primii ani de menstruație, în jurul vârstei de 14–15 ani, dureri foarte intense, care pot sugera existența unei probleme.
Un alt simptom important este lipsa menstruației, întâlnită în sindromul Rokitansky. În acest caz, adolescenta nu va avea menstruație și, în jurul vârstei de 15–16 ani, când celelalte fete au deja ciclu menstrual, se pune diagnosticul. Fără a duce lucrurile la extrem și a ne inpacienta pacientele, o menstruație foarte redusă cantitativ poate indica, în unele situații, un uter de dimensiuni mai mici sau o problemă la nivelul cavității uterine, caz în care trebuie luate în calcul și malformațiile uterine.
Ce metode de diagnostic sunt utilizate cel mai frecvent în cazul malformațiilor uterine?
Cea mai fidelă metodă de diagnostic rămâne ecografia. Medicii cu experiență în diagnosticul și tratamentul acestor malformații pot identifica modificările inclusiv prin ecografie 2D. De cele mai multe ori, este necesară ecografia 3D, pentru a obține o evaluare completă a uterului. Ulterior, putem discuta despre investigații precum RMN-ul sau anumite proceduri, cum ar fi histerosalpingografia, care oferă informații despre comunicarea cavităților, histeroscopia sau laparoscopia, uneori utilizate în combinație.
Ecografia rămâne însă cea mai accesibilă și foarte utilă metodă. Există situații în care ecografia 2D–3D este chiar superioară unui RMN interpretat de un medic imagist fără experiență specifică în diagnosticul malformațiilor uterine. Diagnosticul poate fi pus la vârste diferite: la 14–15 ani, în cazul pacientelor care nu prezintă menstruație; la 18–19 ani, în cazul celor cu dureri; sau la 25–30 de ani, la paciente aflate în perioada de fertilitate și cu dorință de sarcină.
Ce opțiuni terapeutice există pentru pacientele cu malformații uterine? În ce situații este recomandată intervenția chirurgicală?
Aceasta este una dintre cele mai discutate teme în lumea medicală, inclusiv în cadrul congreselor. De cele mai multe ori, o malformație care nu afectează starea de sănătate sau calitatea vieții necesită doar monitorizare. Pacienta este informată și urmărită, mai ales în contextul fertilității. Nu orice malformație uterină se operează de primă intenție. Există criterii clare, numite criterii CUME, care se aplică pacientelor cu infertilitate, pierderi de sarcină sau nașteri premature. În aceste situații, intervenția chirurgicală este indicată.
În peste 90% dintre cazuri, intervenția se face prin histeroscopie, o procedură minim invazivă, fără incizie, realizată pe cale vaginală, prin care se corectează cavitatea uterină. Este important de menționat că nu orice ginecolog are experiența necesară pentru astfel de intervenții complexe.
Există și malformații care necesită laparoscopie, însă acestea sunt mult mai rare.
Poate o malformație uterină să reapară după tratament?
Malformația există, se corectează chirurgical și nu reapare propriu-zis. Pot exista însă situații în care uterul răspunde diferit, în funcție de fiecare pacientă.
De exemplu, un uter dismorfic asociat cu adenomioză și sept uterin poate dezvolta, în timp, o refacere parțială a septului. Acest lucru nu înseamnă că malformația a reapărut, ci că particularitățile biologice ale pacientei pot duce, în anumite cazuri, la modificări ulterioare ale cavității uterine.
Care sunt cele mai frecvente probleme asociate cu malformațiile uterine, în special în ceea ce privește fertilitatea?
În foarte multe cazuri, malformațiile uterine nu afectează fertilitatea. Am un număr mare de paciente la care diagnosticul a fost pus după nașteri la termen, cu copii perfect sănătoși. Sunt paciente care rămân surprinse când află acest diagnostic, pentru că nu au avut niciodată probleme de sarcină sau naștere.
Un uter normal poate susține gemeni sau tripleți; atunci, de ce un uter unicorn sau un uter septat, normal ca aspect exterior, nu ar putea susține o sarcină? Este important de înțeles că nu toate malformațiile duc automat la probleme.
Totuși, doar pacientele care întrunesc criteriile CUME necesită intervenție chirurgicală, indiferent dacă au avut sau nu anterior o sarcină pierdută. Statistic, aproape 80% dintre pacientele cu malformații uterine pot avea pierderi de sarcină sau nașteri premature, situații cu un impact emoțional și psihologic major. Faptul că unele paciente se află în procentul favorabil nu înseamnă că problema nu trebuie evaluată corect la celelalte.
Malformațiile uterine sunt un argument pentru nașterea prin cezariană?
Malformațiile uterine, în sine, nu reprezintă o indicație automată pentru operația cezariană. Anumite intervenții chirurgicale asupra uterului pot impune cezariană, dar, în majoritatea cazurilor, pacienta poate naște natural.
Există numeroase paciente operate pentru uter septat sau cavitate uterină dismorfică care au născut natural fără probleme. În cazul unei sarcini apărute într-un uter malformat, pacienta este evaluată atent, ținând cont de implantarea placentară și de alte criterii obstetricale. Doar pe baza acestor factori se decide modul de naștere.
Este important să nu inducem în eroare pacientele și să nu orientăm inutil cazurile către cezariană. ntr-adevăr, unele malformații, chiar dacă au fost operate, pot duce, în timpul travaliului, la probleme de contractilitate, în sensul în care uterul nu are un tonus suficient de ridicat pentru a permite un travaliu optim. Există situații în care, la pacientele cu astfel de malformații, copilul are prezentație transversală, caz în care nașterea pe cale naturală este contraindicată.
De asemenea, pot apărea situații în care nu se poate naște natural nici în anumite prezentații pelviene sau chiar craniene, atunci când acestea se deflectează, iar în acel moment este necesară nașterea prin operație cezariană.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 14 decembrie 2025
Explorează și articole din celelalte categorii
Obstretică ginecologie
Dr. Maria Cristina Stoian
Medic specialist în Obstetrică-Ginecologie
7 octombrie 2025
acum 2 luni
7.0 mii
0
Dermatovenerologie
Dr. Mihai Lupu
Medic Primar dermato-venerolog și estetică dermatologică
17 martie 2025
acum 9 luni
4.1 mii
1
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
8 august 2025
acum 4 luni
7.7 mii
0
Psihologie
Mihaela Nikolic
Psihoterapeut
26 noiembrie 2024
acum 1 an
5.5 mii
1
