Odată cu începerea școlii, serile devin din ce în ce mai aglomerate: teme, activități extrașcolare, joacă, timp în familie și, bineînțeles, ecrane. Nu e de mirare că ora de culcare ajunge uneori să fie amânată „doar puțin”, până când acel puțin se transformă în prea puține ore de somn.
Dar cât somn îi trebuie, de fapt, unui copil de vârstă școlară? Somnul nu este doar o pauză de la activitățile zilei, ci o nevoie esențială pentru dezvoltarea creierului, echilibrul emoțional, capacitatea de concentrare și rezultatele școlare.
De câte ore de somn are nevoie un copil de vârstă școlară?
Pentru copiii cu vârste între 6 și 13 ani, recomandările specialiștilor indică, în general, 9–12 ore de somn pe noapte. Dar asta nu înseamnă că fiecare copil trebuie să doarmă exact același număr de ore. Nevoile de somn diferă de la un copil la altul: unii sunt odihniți după 9 ore, în timp ce alții au nevoie de 10, 11 sau chiar 12 ore pentru a face față cu energie unei zile pline.
Așadar, priviți aceste cifre ca pe un reper, nu ca pe o regulă cu minutul. Mai important decât să bifați un anumit număr de ore este să observați cum se simte copilul în timpul zilei. Se trezește relativ ușor? Este energic, atent și are o dispoziție bună? Atunci, cel mai probabil, doarme suficient pentru nevoile sale.
Dacă, în schimb, diminețile sunt o luptă, copilul este somnoros, iritabil sau îi este greu să se concentreze la școală, programul de somn merită reevaluat.
Ce se întâmplă când copilul nu doarme suficient
Un copil obosit nu arată întotdeauna ca un copil somnoros. Spre deosebire de adulți, cei mici pot reacționa la lipsa de somn prin agitație, iritabilitate sau chiar hiperactivitate. Tocmai de aceea, semnele pot fi ușor confundate cu probleme de comportament sau cu o simplă „zi proastă”.
Printre cele mai frecvente semne că un copil nu doarme suficient se numără:
Dificultăți de concentrare și atenție redusă la școală;
Iritabilitate și schimbări de dispoziție, cu reacții emoționale mai intense;
Agitație sau hiperactivitate paradoxală, deși copilul este, de fapt, obosit;
Scăderea capacității de memorare și învățare, cu posibile efecte asupra performanței școlare;
Dificultăți de trezire dimineața și somnolență pe parcursul zilei;
Vulnerabilitate mai mare la infecții, în contextul efectelor pe care somnul insuficient le poate avea asupra funcționării sistemului imunitar.
Iar dacă nopțile scurte devin o obișnuință, efectele nu se opresc la oboseala de a doua zi. Privarea cronică de somn poate influența dezvoltarea cognitivă, capacitatea de învățare și reglarea greutății corporale, studiile indicând o asociere între somnul insuficient și un risc mai mare de obezitate la copii.
Ce poate da peste cap somnul copilului?
Chiar și atunci când ora de culcare este stabilită din timp, somnul copilului poate fi afectat de lucruri aparent banale din rutina de zi cu zi. La vârsta școlară, programul devine mai încărcat, iar seara se poate transforma ușor într-o cursă contra cronometru.
Printre cei mai frecvenți factori care pot perturba somnul se numără:
Temele și activitățile extrașcolare – un program prea aglomerat poate împinge ora de culcare mai târziu;
Ecranele înainte de culcare – televizorul, telefonul sau tableta pot întârzia adormirea atât prin expunerea la lumină, cât și prin stimularea mentală și emoțională;
Stresul și anxietatea legate de școală – temele, testele, relațiile cu colegii sau grijile legate de ziua următoare pot face mai dificilă adormirea și pot favoriza trezirile nocturne;
Cofeina – poate fi prezentă, uneori fără ca părinții să realizeze, în anumite băuturi carbogazoase, energizante sau produse cu cacao și poate afecta somnul, mai ales dacă este consumată spre seară;
Programul diferit din weekend – culcarea și trezirea cu mult mai târziu sâmbătă și duminică pot face mai dificilă revenirea la programul din timpul săptămânii.
Un obicei simplu poate face diferența: încercați să transformați ultima parte a serii într-un interval fără ecrane. Ideal, dispozitivele ar trebui oprite cu cel puțin 1 oră înainte de culcare, pentru a-i oferi copilului timp să se liniștească și să intre treptat în rutina de somn.
Cum construiți o rutină de somn care funcționează?
O rutină de seară previzibilă îi transmite copilului un mesaj simplu: ziua se încheie, este timpul să încetinim. Iar când aceiași pași se repetă seară de seară, adormirea poate deveni mai ușoară și mai naturală.
Câteva obiceiuri simple pot face diferența
Păstrați ore cât mai constante pentru culcare și trezire, inclusiv în weekend, pe cât posibil;
Transformați seara într-un ritual de liniștire: câteva pagini dintr-o carte, o baie caldă sau o scurtă discuție despre ziua care s-a încheiat pot deveni semnale că se apropie ora de somn;
Lăsați ecranele deoparte înainte de culcare și, ideal, nu le păstrați în dormitor. Un interval de aproximativ 1 oră fără dispozitive înainte de somn poate ajuta copilul să intre mai ușor în ritmul de seară;
Amenajați un spațiu potrivit pentru somn: camera ar trebui să fie confortabilă, răcoroasă, întunecată și cât mai liniștită;
Evitați seara mesele foarte consistente și băuturile cu cofeină și limitați alimentele sau băuturile foarte dulci;
Dați-i copilului un rol în propria rutină. Un program simplu, vizibil pe frigider sau lângă pat, îl poate ajuta să știe ce urmează și să devină treptat mai responsabil pentru respectarea lui.
Somnul, aliatul copilului în fiecare zi
Somnul nu este timp „pierdut” din programul copilului, ci timpul în care organismul și creierul lui se refac și se pregătesc pentru o nouă zi. Atunci când este odihnit, copilului îi este mai ușor să fie atent, să învețe, să își gestioneze emoțiile și să se bucure de activitățile de peste zi.
În final, o seară liniștită și câteva ore bune de somn pot fi unele dintre cele mai simple lucruri pe care le putem face pentru o zi mai bună.
Surse externe: