Consumul unei cantități prea mici de apă ar putea crește vulnerabilitatea noastră la probleme de sănătate asociate stresului, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Liverpool John Moores University (LJMU) și publicat în Journal of Applied Physiology.
Persoanele care beau mai puține lichide decât aportul zilnic recomandat prezintă un răspuns hormonal la stres mai ridicat, asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet și depresie.
Studiul a constatat că indivizii care beau mai puțin de 1,5 litri de lichide – echivalentul a aproximativ șapte cești de ceai – pe zi aveau un răspuns al cortizolului la stres cu peste 50% mai mare decât cei care respectau recomandările privind aportul zilnic de apă.
Sănătate precară pe termen lung
Conducătorul studiului, profesorul Neil Walsh, fiziolog la School of Sport and Exercise Sciences din cadrul LJMU, și echipa sa au împărțit tineri sănătoși în două grupuri egale, corespunzătoare celor 25% cu cel mai mic și, respectiv, cel mai mare aport zilnic de lichide. Grupul cu „aport redus” includea persoane care beau în mod obișnuit mai puțin de 1,5 litri de lichide pe zi (apă, băuturi calde etc.). Grupul cu „aport ridicat” includea persoane care respectau regulat recomandările zilnice de hidratare — 2 litri pentru femei și 2,5 litri pentru bărbați.
Ambele grupuri au fost alese astfel încât să fie comparabile în funcție de factori-cheie care influențează răspunsul la stres, precum caracteristicile psihologice și somnul.
Participanții și-au menținut obiceiurile de consum timp de o săptămână, perioadă în care nivelurile de hidratare au fost monitorizate prin analize de sânge și urină. Apoi, au fost supuși testului de stres Trier, utilizat pe scară largă pentru a simula stresul real printr-un interviu de angajare fictiv și o probă de aritmetică mentală.
Dr. Daniel Kashi, membru al echipei de cercetare, a spus că „Ambele grupuri s-au simțit la fel de anxioase și au avut creșteri similare ale ritmului cardiac în timpul testului. Totuși, doar grupul cu aport scăzut de lichide a prezentat o creștere semnificativă a cortizolului salivar ca răspuns la stres.”
El a adăugat: „Deși grupul cu aport redus nu a raportat că le este mai sete decât grupului cu aport ridicat, aceștia aveau urină mai închisă la culoare și mai concentrată — semne clare ale unei hidratări deficitare. O observație importantă a fost că hidratarea insuficientă a fost asociată cu o reactivitate mai mare a cortizolului la stres. Iar această reactivitate exagerată este legată de o sănătate precară pe termen lung.”
De ce este deshidratarea dăunătoare?
Răspunsul se află în sistemul de reglare a apei din organism, care este strâns legat de centrul de reacție la stres al creierului. Când corpul detectează deshidratare, fie din cauza aportului insuficient, fie din cauza pierderii excesive de lichide, declanșează eliberarea unui hormon numit vasopresină.
Vasopresina acționează în principal asupra rinichilor, favorizând reabsorbția apei pentru a menține volumul sanguin și echilibrul electrolitic. Acest mecanism de conservare are însă un cost: eliberarea susținută de vasopresină solicită suplimentar rinichii, care trebuie să concentreze urina și să regleze mai intens echilibrul electrolitic.
De asemenea, vasopresina acționează asupra centrului de răspuns la stres din creier — hipotalamusul — unde poate influența eliberarea cortizolului. Acest rol dual al vasopresinei ajută la menținerea volumului sanguin și a echilibrului electrolitic, dar crește totodată nivelul de cortizol.
Cercetătorii afirmă că, deși sunt necesare studii pe termen lung, concluziile obținute susțin recomandările actuale privind aportul zilnic de lichide — aproximativ 2 litri pentru femei și 2,5 litri pentru bărbați.
Sursă: Liverpool John Moores University