0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
15 decembrie 2025 (acum 15 ore)
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Ce este diareea?
Diareea se caracterizează prin eliminarea de scaune moi sau apoase, însoțită de senzația imperioasă de a merge la toaletă. În aceste condiții, organismul poate pierde cantități semnificative de apă și electroliți, existând risc de deshidratare, mai ales la copii mici și la vârstnici. În general, diareea este definită prin apariția a cel puțin trei scaune apoase în decurs de 24 de ore. Majoritatea episoadelor de diaree acută durează doar câteva zile. Dacă simptomele persistă peste 2 săptămâni, diareea devine cronică și poate semnala o problemă de sănătate ce trebuie investigată.
Care sunt cauzele diareei?
Diareea poate apărea din:
1. cauze infecțioase (cele mai frecvente) – germenii patogeni pătrund în intestin prin alimente sau apă contaminate şi pot fi:
virusuri: rotavirusuri, Norovirus, Adenovirus
bacterii: Escherichia coli, Salmonella sp., Shigella sp. Vibrio cholerae, Campylobacter sp.
paraziți intestinali: Giardia lamblia, Entamoeba histolytica, Cryptosporidium
2. cauze neinfecțioase:
intoleranțe alimentare precum intoleranţa la lactoză, intoleranţa la gluten (boala celiacă)
medicamente: antibiotice, produse pe bază de magneziu în exces, laxative în exces
boli digestive cronice: sindrom de intestin iritabil, boala Crohn, colita ulcerativă, boala celiacă
dezechilibre hormonale (ex: hipertiroidism)
stres psihic intens, anxietate
Care sunt factorii de risc, ce favorizează apariția sau agravarea diareei?
Factorii de risc sunt:
alimente insuficient gătite (carne, ouă, pește crud)
apă contaminate
igiena necorespunzătoare a mâinilor
călătorii în țări sau zone cu sanitație precară (→ risc crescut de „diaree a călătorului”)
vârstă extremă: copii mici, vârstnici (risc mare de deshidratare)
Sistem imunitar slăbit (ex: boli cronice, tratamente imunosupresoare)
Diareea infecțioasă este contagioasă! Se transmite ușor în comunități (creșe, școli, aziluri) prin şi contact direct cu persoane infectate obiecte contaminate (toaletă, mâini, tacâmuri etc.).
Care sunt semnele și simptomele asociate diareei?
Debutul diareei acute este adesea brusc, însoțit de alterarea stării generale: apare o stare de rău, slăbiciune și uneori dureri de cap. Manifestările tipice includ:
scaune frecvente, de consistență redusă (apoase sau moi), în număr de ≥ 3/zi cu necesitate imperioasă de a defecaţie
dureri și crampe abdominale, asociate uneori cu borborisme (zgomote intestinale) și balonare
greață și vărsături, care pot însoți diareea mai ales în gastroenteritele infecțioase
febră – în unele cazuri de infecție, temperatura poate crește peste 38°C
sânge sau mucus în scaun – prezent în diareea inflamatorie (dizenterie, colită) sau în infecții mai severe
anorexie (lipsa poftei de mâncare) și stare accentuată de slăbiciune fizică din cauza pierderii de nutrienți și fluide
deshidratare ca urmare a eliminării masive de lichide prin scaune; semnele deshidratării includ: sete intensă, uscăciunea gurii și a buzelor, scăderea diurezei (urină puțină, închisă la culoare) sau chiar absența urinării timp de mai multe ore, crampe musculare, amețeală și confuzie.
La sugari și copii mici, deshidratarea se poate manifesta prin plâns fără lacrimi, ochi încercănați, somnolență sau iritabilitate și fontanelă (moalele capului) deprimată. Deshidratarea severă este o urgență medicală, necesitând hidratare imediată.
Când trebuie să mergi la medic?
De cele mai multe ori, episoadele de diaree acută sunt ușoare și se pot gestiona la domiciliu. Totuși, este obligatoriu să vă adresați medicului dacă observați oricare dintre următoarele situații de alarmă:
durata prelungită sau agravarea simptomelor: dacă diareea acută nu se amelioreză în primele 1 – 2 zile, ba chiar se agravează după 48 de ore, este indicat consultul medical. Persistența scaunelor diareice mai mult de câteva zile poate indica o infecție mai severă sau altă cauză ce necesită tratament specific
sânge în scaun: prezența sanguinolentă (scaune cu sânge roșu sau cu aspect de zaț de cafea) sau eliminarea de mucus/puroi în materiile fecale semnalează o diaree invazivă/inflamatorie și impune prezentarea de urgență la medic
febră mare și dureri abdominale intense: dacă apare febră înaltă (peste 38,5°C) care nu cedează în 24 de ore, însoțită de frisoane sau dureri puternice de burtă, este necesară evaluare medicală; aceste semne pot indica o infecție severă sau altă patologie abdominală
semne de deshidratare: dacă pacientul prezintă gură uscată, sete excesivă, slăbiciune marcată, amețeală, urinări rare (sau urină foarte concentrată, închisă la culoare) ori stare de confuzie, înseamnă că organismul este deshidratat semnificativ și trebuie instituită hidratare adecvată, posibil intravenoasă (perfuzii). La copii mici, semnele de deshidratare necesită atenție deosebită.
diaree abundentă la persoane vulnerabile: sugarii, femeile însărcinate, vârstnicii sau pacienții cu imunitate scăzută trebuie evaluați de medic, deoarece se pot deshidrata sau dezechilibra mai ușor
incontinență fecală: pierderea involuntară a controlului asupra scaunului (accidente fecale) asociată cu diareea este un semnal de alarmă ce necesită consult medical de specialitate
Cum se gestionează diareea?
Gestionarea diareei are drept scop principal prevenirea deshidratării și ameliorarea simptomelor, în timp ce cauza este gestionată specific (dacă este identificată). În multe cazuri de diaree acută, boala se vindecă cu măsuri de suport la domiciliu ce includ:
rehidratarea orală: aceasta este cea mai importantă măsură. Pacientul trebuie să înlocuiască lichidele și electroliții pierduți prin scaune şi se recomandă consumul fracționat (în înghițituri mici și dese) a 2 – 2,5 litri de lichide pe zi: soluții de rehidratare orală cu electroliți disponibile în farmacie şi ceaiuri slab îndulcite sau neîndulcite (mentă, mușețel).
Pentru sugari și copii mici, sărurile de rehidratare orală sunt esențiale și se administrează conform recomandărilor medicului/pediatrului, pentru a preveni deshidratarea severă. Dacă pacientul nu poate bea suficiente lichide din cauza vărsăturilor sau starea de deshidratare este gravă, poate fi necesară internarea pentru administrare de fluide intravenoase (perfuzie).
dietă adecvată: regimul alimentar ușor, contribuie la recuperarea mucoasei intestinale și la înlocuirea unor nutrienți pierduți. În faza acută, se consumă alimente ușor digerabile (precum pâine prăjită, orez, biscuiți, banane, mere coapte) și se evită alimentele grele (grasimi, prăjeli, lactate, condimente).
produse antidiareice precum:
-loperamida – disponibilă în farmacie fără prescripție medicală sub formă de capsule sau comprimate orodispersabile (2 mg per capsulă / comprimat orodispersabil) – acționează prin reglarea tranzitului intestinal, reducând motilitatea intestinală și frecvența scaunelor:
Doze uzuale de loperamidă sunt:
- la adulți: 4 mg initial, apoi 2 mg după fiecare scaun diareic; nu se depășesc 16 mg pe zi
- la copii 6 –17 ani: 2 mg inițial, apoi 2 mg după fiecare scaun; maxim 6 mg/20 kg (fără a depăși 16 mg/zi
Nu se va utiliza loperamida:
-în caz de suspiciune de diaree infecțioasă (diaree cu sânge în scaun şi/sau febră), deoarece încetinirea tranzitului poate agrava infecția prin menținerea agenților patogeni în intestin
-la copii sub 2 ani; pentru grupa de vârstă 2 – 6 ani, loperamida se poate administra DOAR cu recomandarea şi supravegherea medicului
antiinfecţioase: administrarea unui antiinfecţios este indicată doar atunci când diareea are o cauză bacteriană sau parazitară) – aşa cum este furazolidona indicată în enterite, enterocolite infecțioase, toxiinfecții alimentare, dizenterie bacilară, holeră, lambliază (infecție cu Giardia lamblia).
Dozele uzuale de furazolidonă sunt:
-la adulți: 100 mg la 6 ore, timp de 5 – 7 zile pentru infecții intestinale şi până la 10 zile pentru lambliază
-la copii: 1,25 mg/kg la 6 ore, timp de 5 – 7 zile; comprimatele trebuie sfărâmate și dizolvate, mai ales pentru copiii sub 6 ani
Nu se va utiliza furazolidonă:
-la pacienţii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază (o enzimă) deoarece creşte riscul de de anemie hemolitică precum şi la pacienţii cu insuficiență renală severă sau feocromocitom
- la sugari < 1 lună și mame care alăptează astfel de sugari
-la femei însărcinate în ultimul trimestru
Precauții:
-furazolidona nu se combină cu alcoolul din cauza riscului crescut de reacții severe tip disulfiram (manifestat prin roșeață, amețeală, dificultăți respiratorii)
-pe perioada tratamentului cu furazolidonă, evitați alimente bogate în tiramină (ex: brânzeturi fermentate) deoarece există risc crescut de hipertensiune arterială şi alte manifestări toxice
-se va admistra cu prudență în insuficiență hepatică sau renală
-furazolidona poate colora urina în galben-brun
adsorbantele intestinale: o altă categorie de tratamente simptomatice sunt produsele care adsorb agenţii patogeni şi toxinele produse de aceştia precum și apa din intestin. Cel mai cunoscut adsorbant intestinal este diosmectita – o argilă naturală, din clasa silicaţilor de aluminiu și magneziu care administrată oral nu se absoarbe din tractul digestiv în intestin. Diosmectita este un antidiareic ce se eliberează din farmacie fără prescripție (plicuri ce conţin 3 g diosmectită) fiind indicat în tratamentul simptomatic al diareei acute şi cronice la copii și adulți (întotdeauna la copii în completarea rehidratării orale). Avantajul diosmectitei este că reduce durata diareei și volumului scaunelor, formând un strat protector pe mucoasa digestivă, fără a afecta motilitatea (tranzitul) intestinal normal.
Dozele uzuale de diosmectită variază în funcţie de tipul de diaree şi vârsta pacientului:
-diareea acută: copii peste 2 ani: 4 plicuri/zi timp de 3 zile, ulterior 2 plicuri/zi* şi adulţi: 6 plicuri/ zi*
-diareea cronică (diareea ce persistă mai mult de 14 zile): copii peste 2 ani: 2 – 3 plicuri/zi* şi adulţi: 3 plicuri/zi*
* până la dispariţia simptomelor
Precauţii: diosmectita nu se administrează concomitent cu alte medicamente (se recomandă administrarea altor medicamente la distanţă de cel puţin 2 ore faţă de produsele pe bază de diosmectită).
probioticele: administrarea de probiotice (culturi de bacterii „bune”, benefice florei intestinale) s-a dovedit utilă în refacerea echilibrului microbiomului după un episod de diaree. Anumite probiotice (precum Saccharomyces boulardii sau combinații de Lactobacillus și Bifidobacterium) pot scurta durata diareei acute infecțioase și pot preveni diareea asociată antibioticelor, ajutând la regenerarea florei normale din colon. Probioticele se administrează de obicei oral, câteva zile până la săptămâni, conform indicațiilor din prospecte. Ele sunt în general probioticele sunt sigure; totuși, la pacienții imunocompromiși (infecţie cu virus HIV, terapie imunospresoare pe termen) nu se vor utiliza.
alte măsuri și medicamente:
-dacă pacientul acuză dureri abdominale se pot utiliza antispastice (ex. clorhidrat de drotaverină) care relaxează musculatura intestinului, reducând crampele abdominale
-pentru febră sau dureri, se pot administra antipiretice/analgezice uzuale (paracetamol) și trebuie evitate antiinflamatoarele nesteroidiene, care pot irita stomacul
-în cazul diareii cauzate de malabsorbția unor alimente (ex. deficit de enzime pancreatice sau intoleranță la lactoză), tratamentul vizează suplinirea acestor enzime şi/sau dieta corespunzătoare
-în diareea cronică, tratamentul depinde foarte mult de cauza de bază şi se face exclusiv la recomandarea medicului: de exemplu, în boala Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică se vor folosi medicamente antiinflamatoare intestinale, în sindromul de intestin iritabil se pot folosi regulatori ai tranzitului și dietă bogată în fibre, iar în insuficiența pancreatică se administrează enzime pancreatice, etc.
-dacă episoadele diareice au dus la deshidratare severă sau dezechilibre electrolitice, poate fi necesară internarea în spital pentru reechilibrare hidro-electrolitică și monitorizare până la stabilizare.
Referinţe:
Higuera, Valencia. “Diarrhea: Causes, Symptoms, and Treatments.” Healthline, Healthline Media
“Diarrhea - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic
“Diarrhea – Diagnosis and Treatment.” Mayo Clinic
Prospectele şi Rezumatele Caracteristicilor Produselor medicamentelor ce conţin loperamidă şi furazolidonă – disponibile pe site-ul oficial al Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 16 decembrie 2025
Explorează și articole din celelalte categorii
Gastroenterologie
Dr. Camelia Sărățanu
Medic specialist gastroenterolog
13 martie 2025
acum 9 luni
3.8 mii
2
Sfatul farmacistului
Petruța Aelenei
Farmacist Specialist
25 august 2025
acum 3 luni
4.3 mii
1
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
23 mai 2025
acum 6 luni
2.6 mii
1
Obstretică ginecologie
Dr. George Diaconu
Medic Primar Obstetrică-Ginecologie
9 decembrie 2025
acum 6 zile
2.7 mii
1
